Dupa un an 2024 dificil, previziunile indicau o accelerare a economiei Romaniei la inceputul anului 2025, in special datorita evolutiei favorabile a sectoarelor de constructii, agriculturii si serviciilor, precum si perspectivelor mai bune de export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor SUA, precum si de volatilitatea politica si fiscala interna sporita sunt de asteptat sa afecteze exporturile, sentimentul economic si, in cele din urma, investitiile si consumul, conform previziunilor economice de primavara, publicate de Comisia Europeana (CE). "Se preconizeaza ca acest lucru va avea ca rezultat o crestere moderata a PIB-ului real de 1,4% in 2025, care ar urma sa se consolideze ulterior, ajungand la 2,2% in 2026. Inflatia este proiectata sa ramana, in continuare, ridicata, chiar daca cu o usoara tendinta de stabilizare, in timp ce somajul este proiectat sa scada marginal. Deficitul public a fost de 9,3% din PIB in 2024, alimentat de cresteri foarte mari ale salariilor si pensiilor din sectorul public. Se preconizeaza ca acesta va scadea la 8,6% din PIB in 2025 si la 8,4% in 2026, reflectand un pachet de masuri puse in aplicare la sfarsitul anului 2024", arata cele mai recente date publicate de Executivul comunitar.

In privinta inflatiei, Comisia Europeana se asteapta la un nivel de 5,1% in 2025 si 3,9% in 2026, iar ponderea datoriei ca procent din PIB ar urma sa urce la 59,4% in 2025 si 63,3% in 2026. Rata somajului ar urma sa scada la 5,3% anul acesta si 5,2% anul viitor.

 

Conform CE, sentimentul economic s-a mentinut pozitiv la inceputul anului 2025, in pofida turbulentelor economice si a incertitudinilor persistente. Serviciile de constructii, agricultura si transport prezinta perspective de performanta imbunatatite, ajutate si de aderarea la spatiul Schengen si de modernizarea infrastructurii. Redresarea puternica a sectorului constructiilor rezidentiale, alaturi de investitiile solide finantate de UE in infrastructura publica, sunt de bun augur pentru redresarea formarii brute de capital fix, in pofida faptului ca investitiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscala pronuntata si de volatilitatea geopolitica. In acelasi timp, subliniaza Comisia Europeana, indicatorii arata spre o reducere a vanzarilor cu amanuntul si a consumului privat, in conditiile in care politicile restrictive privind veniturile si inflatia inca ridicata vor afecta probabil cresterea veniturilor disponibile.

"Desi Romania are doar schimburi comerciale limitate cu SUA, se preconizeaza ca majorarea tarifelor de catre SUA va limita redresarea exporturilor Romaniei, in special a bunurilor fabricate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai Romaniei din UE. Se estimeaza ca contributia negativa a exporturilor nete la cresterea PIB-ului va scadea in 2025, deoarece incetinirea cererii interne atenueaza cresterea importurilor, iar perspectivele exporturilor de servicii si produse agricole s-au imbunatatit. Pe ansamblu, se anticipeaza ca dinamica PIB real va accelera doar modest, pana la 1,4% in 2025, nivel inferior celui potential", se mai arata in documentul Comisiei Europene.

Pentru 2026, CE preconizeaza ca scaderea inflatiei si relaxarea politicii monetare, care vor genera conditii de finantare mai favorabile si vor sprijini cresterea consumului privat. Presupunand ca incertitudinea politica si fiscala se diminueaza, increderea investitorilor se va consolida, accelerand redresarea formarii brute de capital fix. Avand in vedere perspectivele de crestere mai bune pentru partenerii comerciali ai UE, se preconizeaza ca exporturile vor creste in continuare, dar se preconizeaza ca contributia exporturilor nete la cresterea PIB-ului va ramane usor negativa. In ansamblu, se anticipeaza o consolidare moderata a dinamicii PIB real, pana la 2,2%. Dupa o crestere semnificativa in 2024, se preconizeaza ca deficitul de cont curent se va reduce treptat, dar va ramane la niveluri inca ridicate, de aproape 8% din PIB in 2025 si de 7% din PIB in 2026. Riscurile la adresa previziunilor sunt inclinate in sensul scaderii, in special in cazul in care persista incertitudinea politica si fiscala interna, iar cererea externa este afectata intr-o masura mai mare decat se estimase.

 

Tensiunile de pe piata fortei de munca s-au atenuat si se preconizeaza ca cresterea ocuparii fortei de munca va continua atat in 2025, cat si in 2026, fiind sprijinita in principal de angajarile in sectorul privat. CE preconizeaza ca rata somajului va scadea in continuare, ajungand la aproape 5% pana la sfarsitul anului 2026. Cresterea cu doua cifre a salariilor nominale a continuat in 2024, afectand competitivitatea costurilor, dar se preconizeaza ca ritmul cresterilor salariale se va tempera semnificativ pe parcursul orizontului de prognoza. In decembrie 2024 a fost adoptata o inghetare a salariilor din sectorul public, iar introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim in februarie 2025 va limita probabil noi cresteri semnificative ale salariilor din sectorul privat.

 

Dupa o scadere semnificativa a inflatiei IAPC la 5,8% in medie in 2024, este probabil ca dezinflatia sa continue, dar numai intr-un ritm lent in 2025. Inflatia totala, exclusiv produse energetice si alimente, in special servicii, ramane rigida si se preconizeaza ca eliminarea prevazuta a plafonului preturilor energiei electrice pentru gospodarii va determina cresterea preturilor interne ale energiei. In schimb, evolutia preturilor produselor agroalimentare si a preturilor internationale la energie poate contribui la scaderea inflatiei. In ansamblu, se preconizeaza ca rata medie a inflatiei IAPC va scadea marginal pana la aproximativ 5% in 2025 si va urma o tendinta descendenta mai pronuntata, situandu-se sub 4 % in 2026.

 

Deficitul public al Romaniei a ajuns la 9,3% din PIB in 2024, fiind alimentat de cresterile mari ale salariilor din sectorul public, ale platilor de dobanzi si ale pensiilor. La sfarsitul anului 2024, parlamentul a adoptat un pachet de masuri de consolidare bugetara in valoare de aproximativ 2% din PIB, care include o inghetare nominala a salariilor si pensiilor din sectorul public, precum si masuri privind veniturile in valoare de 0,3% din PIB. Prin urmare, CE prognozeaza ca deficitul va scadea la 8,6% din PIB in 2025 si, in conditiile mentinerii politicilor actuale, la 8,4% in 2026. Aceasta previziune nu include impactul reformei fiscale si al altor masuri care, daca sunt concepute in mod corespunzator si puse in aplicare in timp util, au potentialul de a reduce semnificativ deficitul in 2025 si, intr-o mai mare masura, in 2026. Se preconizeaza ca datoria publica va creste de la 48,9% din PIB in 2023 la aproximativ 63% din PIB in 2026, in principal ca urmare a deficitelor publice ridicate si a unei cresteri preconizate a platilor de dobanzi.

 

Economia UE a inceput in 2025 pe o baza oarecum mai solida decat se anticipase. Se preconizeaza ca aceasta va continua sa creasca intr-un ritm modest in acest an, urmata de o intensificare a cresterii in 2026, in pofida incertitudinilor sporite in materie de politici la nivel mondial si a tensiunilor comerciale.

Previziunile economice ale Comisiei din primavara anului 2025 estimeaza ca PIB-ul real va creste cu 1,1% in 2025 in UE si cu 0,9% in zona euro, in linii mari in acelasi ritm ca in 2024. Se preconizeaza ca, in 2026, cresterea se va accelera la 1,5% in UE si la 1,4% in zona euro, in timp ce inflatia totala in zona euro va scadea de la 2,4% in 2024 la o medie de 2,1% in 2025 si de 1,7% in 2026. In UE, se estimeaza ca inflatia va urma o dinamica similara, de la un nivel usor mai ridicat in 2024, scazand putin sub 2% in 2026.

In ultimul trimestru al anului 2024, economia UE a inregistrat o crestere mai puternica decat se preconizase, de 0,4%, in mare parte datorita cererii interne solide. Aceasta dinamica pozitiva a continuat in trimestrul I 2025, datele preliminare sugerand o crestere a PIB real de 0,3%. In prognoza de primavara, perspectivele de crestere sunt revizuite semnificativ in sens descendent. Acest lucru se datoreaza in mare parte slabirii perspectivelor comerciale globale si incertitudinii sporite in materie de politica comerciala.

 

Previziunile de primavara se bazeaza pe anumite ipoteze privind tarifele comerciale. In cadrul modelului, s-a presupus ca tarifele pentru importurile de marfuri din SUA din UE si, practic, pentru toti ceilalti parteneri comerciali vor ramane la 10%, nivelul aplicat la 9 aprilie, cu exceptia tarifelor mai mari pentru otel, aluminiu si automobile (25%) si a scutirilor tarifare pentru anumite produse (farma si microprocesoare). Tarifele bilaterale dintre SUA si China au fost considerate a fi mai mici decat cele aplicate la 9 aprilie, dar suficient de ridicate pentru a conduce la o reducere semnificativa a comertului bilateral cu marfuri dintre SUA si China. Ratele tarifare convenite in cele din urma de China si SUA la 12 mai s-au dovedit a fi mai mici decat cele presupuse, dar totusi suficient de ridicate pentru a nu invalida ipoteza unui impact asupra relatiei comerciale dintre SUA si China.

Cresterea globala in afara UE este estimata in prezent la 3,2% atat pentru 2025, cat si pentru 2026, in scadere fata de rata de 3,6% previzionata in toamna anului 2024. Aceasta revizuire in sens descendent reflecta, in mare masura, o perspectiva slabita atat pentru SUA, cat si pentru China. Incetinirea comertului mondial este si mai accentuata.

In consecinta, se preconizeaza ca exporturile UE vor creste cu doar 0,7% in acest an, cu o noua contractie a exporturilor de bunuri compensata partial de rezilienta exporturilor de servicii - intrucat acestea sunt mai putin afectate de tensiunile comerciale. In 2026, cresterea exporturilor urmeaza sa se accelereze la 2,1%.

Potivit CE, in ceea ce priveste consumul privat, se preconizeaza ca cresterea va fi usor mai robusta decat se preconizase in toamna, ajungand la 1,5% in 2025 si la 1,6% in 2026. Acest lucru se datoreaza in mare masura ritmului mai alert de crestere din 2024 si unei piete a fortei de munca inca reziliente, in contextul unor presiuni inflationiste in scadere rapida. Cu toate acestea, economiile ridicate continua sa limiteze dinamica consumului.

 

In 2024, cresterea continua a ocuparii fortei de munca a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de munca in economia UE, atingand astfel un nou record pentru numarul de locuri de munca din Uniune. In pofida unei cresteri economice modeste, se preconizeaza ca ocuparea fortei de munca va creste cu inca doua milioane de locuri de munca pana la sfarsitul orizontului de prognoza. Se preconizeaza ca rata somajului va scadea la un nou minim istoric de 5,7% in 2026.

Dupa ce a crescut cu 5,3% in 2024, cresterea salariului nominal va incetini in 2025 si 2026. Lucratorii vor continua sa beneficieze de cresterile salariale reale si se preconizeaza, de asemenea, ca vor recupera pe deplin puterea de cumparare pierduta in ultimii ani, care a fost cauzata de cresterea inflatiei.

In ceea ce priveste inflatia, prognoza arata ca procesul dezinflationist in curs, care a inceput la sfarsitul anului 2022, va avansa constant. Dupa ce s-a redus la 2,4% in 2024, se estimeaza ca inflatia indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) in zona euro va atinge tinta BCE de 2% inca din 2025, scazand si mai mult in 2026.

Preturile materiilor prime energetice au scazut semnificativ incepand din toamna anului 2024 si se preconizeaza ca isi vor continua traiectoria descendenta. De asemenea, consolidarea monedei euro ar trebui sa sporeasca presiunile dezinflationiste.

 

Dupa ce a scazut la 3,2% in 2024, se preconizeaza ca deficitul public al UE va creste la 3,3% in 2025 si va ramane la acest nivel in 2026. Ponderea datoriei in PIB ar putea ajunge la 83,2% din PIB in 2025 si la 84,5% in 2026 la nivelul UE, dupa patru ani de reducere relativ rapida.

"Riscurile la adresa perspectivelor sunt inclinate in sensul scaderii. Fragmentarea in continuare a comertului mondial ar putea atenua cresterea PIB-ului si ar putea reaprinde presiunile inflationiste. Dezastrelelegate de clima sunt, de asemenea, mai frecvente si raman o sursa persistenta de risc de evolutie negativa pentru crestere. In schimb, o detensionare suplimentara a tensiunilor comerciale dintre UE si SUA sau o expansiune mai rapida a comertului UE cu alte tari, inclusiv prin intermediul unor noi acorduri de liber schimb, ar putea sustine cresterea economica a UE. Cresterea cheltuielilor pentru aparare ar putea avea, de asemenea, o contributie pozitiva. Promovarea reformelor pentru stimularea competitivitatii, cum ar fi aprofundarea pietei unice si promovarea uniunii economiilor si investitiilor, precum si punerea in aplicare a unei agende ambitioase de simplificare pot consolida si mai mult rezilienta economiei UE", concluzioneaza CE in prognoza de primavara.

 ***

 Previziunile se bazeaza pe o serie de ipoteze tehnice privind cursurile de schimb, ratele dobanzilor si preturile materiilor prime la data-limita de 25 aprilie 2025. Pentru toate celelalte date primite, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, aceste previziuni iau in considerare informatiile disponibile pana la data de 30 aprilie 2025, inclusiv. Cu exceptia cazului in care sunt anuntate si specificate in detaliu noi politici, proiectiile presupun ca acestea nu se vor modifica.

Comisia Europeana publica doua previziuni economice (primavara si toamna) in fiecare an, acoperind o gama larga de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, tarile candidate, tarile AELS si alte economii de piata avansate si emergente majore.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna anului 2025 vor actualiza proiectiile din aceasta publicatie si se preconizeaza ca vor fi prezentate in noiembrie 2025.