Obiectivul Guvernului este sa atraga peste 20 de miliarde de euro din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), iar in privinta cererii de plata nr. 3, pe partea de guvernanta corporativa si pensii speciale, exista speranta de a recupera pana la 600 de milioane de euro, a declarat ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Dragos Pislaru, intr-un interviu acordat Agerpres. Oficialul a precizat ca Romania ar putea sa prinda anul acesta o prima plata si din cererea de plata nr. 4 din PNRR.

"Odata ce clarificam lista de proiecte, vom crea si voi lansa un apel alaturi de prim-ministrul Ilie Bolojan pentru intreaga societate ca sa putem, stiind care sunt proiectele, sa ne mobilizam, sa le avem implementate pana pe 31 august 2026. Un fel de marea mobilizare pentru PNRR (...) si am aceasta incredere ca pe partea de investitii vom implementa granturile pana la aproape de 100%, chiar daca riscam sa fim pe ultima suta de metri cu ele, putin in suspans. La fel pe imprumuturi, la logica pe care o avem, inclusiv cu insertia acestei investitii importante in Banca pentru Investitii si Dezvoltare, care poate cuprinde eventuale sume care ar mai ramane neimplementate, sa le ia pentru capitalizarea sa, si nu vom avea pierderi aditionale pe partea de PNRR. (...) Ca sa fie foarte clar, estimez ca vom atinge nivelul acesta de peste 20 de miliarde de euro din PNRR. Acesta este obiectivul pe care il avem in perioada urmatoare", a declarat Dragos Paslaru.

 

Dragos Pislaru a precizat ca s-au depus peste 20.000 de proiecte pentru finantare din PNRR si pentru o parte a acestora vor trebui identificate alte surse de finantare, bugetul fiind deja depasit.

"Vorbim de foarte, foarte multe proiecte, portofoliile mari fiind mai ales la Dezvoltare, la Educatie, la Mediu, la Energie, inclusiv la Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene. La noi la minister avem proiectele de digitalizare, pe programul RePower sau partea legata de inovare, unde discutam de, probabil, 6.000 de proiecte. Ceea ce facem acum - si este lucrul cel mai important pe care am vrut sa-l fac - este sa clarific toate proiectele care sunt in continuare finantate, care urmeaza sa se finalizeze intr-un an, pentru ca lumea sa le poata urmari. De aceea, acum, cand facem curatenie, sunt intr-adevar mii de proiecte care erau pe hartie sau pur si simplu n-au inceput niciun fel de lucrare. Si nu discutam doar de cateva. Evident, in spatiul public, cele mai cunoscute au fost mai degraba cele din zona de infrastructura, autostrazi - segmente - si spitale. Dar cred ca toate proiectele acestea pe care le discutam, de ordinul zecilor de mii, este important sa stim ce se intampla cu ele de fapt. Si de aceea a aparut aceasta ordonanta de urgenta, 41, care a creat oarecum anumite discutii.

Proiectele pentru care chiar nu mai avem bani, pentru ca este o situatie bugetara dificila, evident trebuie sa se opreasca si vor redemara atunci cand vor exista resursele. Cele care acum sunt demarate, sunt in lucru, incercam sa le gasim finantare, fie pe Coeziune, fie din alte surse si, evident, cele care raman in PNRR devin prioritare. Avem fluxurile financiare care vor merge cu totul alta viteza, ca sa putem finaliza aceste proiecte pana la 31 august 2026, iar asta nu inseamna decat predictibilitate", a explicat Dragos Paslaru.

 

Referitor la gradul de absorbtie a fondurilor europene pe exercitiul financiar 2021-2027, ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene a subliniat ca Romania este pe locul 2 la nivel european, cu 17,1% prefinantari si rambursari, respectiv 5,3 miliarde de euro, in conditiile in care media europeana este de 12,2%. El a adaugat ca anul acesta nu exista niciun fel de risc de pierdere de fonduri europene si nici in 2026 lucrurile nu arata rau.

"In 2026, in mod evident, incercam o accelerare a acestor sume. Vom merge in paralel, cu un nivel de, probabil, 15-17 miliarde euro pe PNRR, cuplat cu aceste sume din Coeziune vom asista la recorduri clare in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene. Tot ce avem nevoie pentru asta este un pic de stabilitate. Este singurul ingredient de care avem nevoie. Stiinta cum sa facem lucrurile acestea exista. Ordine acum ne facem in casa ca sa putem, pe de o parte, ajusta traiectoria fiscala, pe de alta parte, folosi fondurile europene pentru a compensa faptul ca nu mai ai bani nationali pentru zona de investitii. Si flexibilitatea pe care Comisia ne-o arata si pe care am negociat-o si am discutat-o in ultima vreme este una maxima pentru ca sa putem depasi perioada asta - 2025, 2026, 2027 - si ajunge in exercitiul financiar multianual urmator", a adaugat Dragos Paslaru.

 

Cele mai multe solicitari de finantare din programele aferente perioadei 2021-2027 vin pe Programul Transport, Programul de Sanatate si Programul de Dezvoltare Durabila (PDD). In sanatate, noua spitale vor fi finantate prin fonduri de coeziune, cu alocari suplimentare de circa 600 de milioane de euro.

"In materie de implementare, daca ne referim la supracontractare, sunt trei programe care sunt supracontractate si unde cererea este mai mare decat disponibilul. Unul este cel de Transport, mai ales acum cand vine un gros de 5 miliarde de euro din PNRR inspre zona aceasta. Al doilea e Programul de Sanatate, unde, dupa cum va spuneam, 9 spitale vor fi mutate dinspre zona de PNRR spre Programul de Sanatate. Discutam de 600 de milioane de euro aditionali in zona respectiva. Si al treilea este faimosul program PDD, Programul de Dezvoltare Durabila, in care ai toate proiectele de apa-canal, de infrastructura, care continua ceea ce era inainte POIM - Programul Operational de Infrastructura Mare. In aceste zone, evident ca exista solicitari si cereri foarte multe si de aceea trebuie sa fim foarte atenti cum le cheltuim, astfel incat sa asiguram continuitatea si aceasta etapizare de care va spuneam.

Din punctul meu de vedere, nu are sens sa pastrezi banii pentru viitor, practic ar trebui sa punem acum toate resursele 2025-2026 si, eventual, sa gasesti o modalitate de trecere, de punte in 2027, daca ar fi nevoie, prin, stiu eu, finantari de la BEI sau alte finantari care sa te poata duce in exercitiul financiar urmator. Dar in niciun caz sa nu temporizezi acum banii europeni, pentru ca absorbtia este foarte buna si pentru relansarea economica si, bineinteles, si pentru deficit, avand in vedere ca toti banii pe care ii pui in economie genereaza venituri, incasari si beneficii pentru buget", a mai adaugat Dragos Paslaru.

Ministrul a explicat ca pentru proiectele incepute si cu caracter strategic - autostrazi, magistrale de metrou, spitale - Guvernul va asigura continuarea lucrarilor, chiar prin montaje de finantare multifond sau etapizari.

 

De la aderarea la UE, Romania a atras peste 100 miliarde euro, cu o contributie de aproximativ 30 miliarde euro, ceea ce inseamna un beneficiu net de aproape 70 miliarde euro. Ministrul a subliniat impactul acestor fonduri asupra cresterii PIB-ului si a nivelului de trai, dar a insistat asupra nevoii unui nou plan national de dezvoltare pentru perioada 2028-2034, estimat la 60 miliarde euro.

"Vom avea din nou in scurt timp de pregatit un plan de tara - Planul National si Regional de Dezvoltare - care va fi de trei ori mai mare decat PNRR-ul actual, deci 60 de miliarde de euro pe calculele Comisiei, din 2028 incolo. Ministerul Investitiei si Proiectelor Europene, eu insumi sper sa am onoarea sa coordonez pregatirea acestui plan si cred ca de data asta ar trebui sa invatam mult din lectiile anterioare, adica sa nu mai facem pom de Craciun, sa nu mai aruncam cu bani in toate directiile, sa stabilim care sunt prioritatile. (...) Educatia trebuie sa fie o prioritate care sa beneficieze de o anvelopa foarte clar stabilita, cu o perspectiva multianuala de la inceput. (...) Vom avea doi ani sa ne pregatim", a subliniat Dragos Paslaru.