De-a lungul ultimilor 25 de ani, despre dimensiunea economiei subterane a Romaniei au fost avansate, oficial si neoficial deopotriva, estimari care au mers si spre 30-40% din PIB. Problema cu aceste cifre a fost, intotdeauna, sursa si calitatea informatiilor pe baza carora sa se obtina un rezultat cat mai apropiat de realitate, tocmai de aceea s-a vorbit mereu despre estimari. Cert este ca, in acest moment, avansul tehnologic si o evolutie rapida a legislatiei fiscale europene si romanesti au fortat economia neagra si gri sa bata in retragere.

Economia subterana a Romaniei reprezinta in jur de o optime din PIB, potrivit Studiului EY Global Estimari ale Economiei Subterane Globale si Politici de Abordare, dat recent publicitatii. Vestea buna este ca ponderea acesteia in total este in scadere de la un an la altul, ca parte a unui trend de peste doua decenii.

Preocuparea la nivel global a factorilor decizionali pentru a gasi cele mai bune metode de combatere si diminuare a economiei subterane nu este noua, dar in ultimii ani s-a intensificat. Cauzele sunt multiple: de la sechele bugetare lasate de criza financiara 2008-2009, pana la costurile pandemiei si actuala nesiguranta geo-politica.

Au fost analizate 131 de tari, pe o perioada de 23 ani (2000-2023), dintre care 119 au avut progrese remarcabile in reducerea ponderii economiei subterane, mai ales in ultimii cinci ani, respectiv cu aproape 6,7% din PIB. Datele studiului arata ca ponderea economiei subterane in total PIB global se cifreaza  la 11,8% in 2023 (sau 19,8%, daca ne referim la media aritmetica a estimarilor pe tari individuale). In acest context, ponderea atribuita Romaniei nu arata deosebit, dar, ce-i drept, cu acest nivel, Romania ramane in coada clasamentului UE.

 

Economia subterana (de asemenea, economia neobservata, neraportata sau economia neinregistrata) cuprinde diverse tipuri de activitate economica neraportata (PIB) a intreprinderilor inregistrate si neinregistrate si este responsabila doar pentru o parte (adesea semnificativa, totusi) din totalul deficitului fiscal total.

Economia subterana este valoarea adaugata neraportata in PIB a entitatilor inregistrate si neinregistrate. Este important de subliniat ca este o masura a valorii finale a produselor sau serviciilor neinregistrate, nu ocuparea fortei de munca sau taxele pierdute, care sunt adesea confundate cu acest concept.

 

Care este situatia in economia romaneasca la acest moment? Estimarea din studiul amintit, pentru Romania este de 13,1% din PIB, date pentru 2023, adica doar un procent mai mult fata de cifra medie la nivel global.

Sectorul economiei subterane nationale exista si nu poate fi negat, dar partea interesanta este aceea a dimensiunii lui, determinata acum dupa niste criterii clare, luate in calcul pentru toate tarile analizate.

Astfel, Studiul EY Global indica faptul ca in 2000 economia subterana din Romania era estimata la 31,3% din PIB, in 2013 la 19,5%, iar in 2019 ajunsese la 15,1%. Tendinta de scadere pe termen lung este clara si viteza reducerii este natural mai rapida comparativ cu alte tari dezvoltate (pentru ca se porneste de la o baza mai precara).

Raportul EY include cateva recomandari-cheie pentru factorii de decizie politica in vederea reducerii economiei subterane, astfel:

• Consolidarea increderii contribuabilului in administratia publica si in sistemul fiscal: gradul de conformare cu obligatiile fiscale creste, atunci cand contribuabilii au incredere ca impozitele lor sunt cheltuite cu intelepciune si ca fiecare isi plateste partea in mod echitabil.

• Formalizarea intreprinderilor informale: este esential sa se faca mai usor si mai avantajos pentru intreprinderi sa se inregistreze si sa functioneze legal.

• Valorificarea tehnologiei pentru cresterea gradului de conformare cu obligatiile fiscale si detectarea mai buna a non-conformarii.

• Utilizarea mai eficienta a informatiilor de la terti: verificari incrucisate ale datelor din sistemul financiar, informatii din piata muncii, platforme si baze de date publice si private etc.

• Cresterea unei abordari holistice la nivelul intregii administratii publice si cooperarea internationala: coordonarea eforturilor intre agentiile guvernamentale si chiar peste granite.

Directia pentru Romania este cea buna si este momentul ca perceptia in privinta ponderii economiei subterane in Produsul Intern Brut National sa fie schimbata pe baza unui studiu care arata ca, de fapt, realitatea din teren e mai buna decat imaginea subiectiva. Mai avem insa o bucata de drum de parcurs pana media UE, si sa ne reamintim ca reducerea economiei subterane nu este doar o chestiune de aplicare a legilor de catre autoritati, ci si de asigurare a unei concurente loiale si a unui mediu de afaceri sanatos.