Realizata de Allianz Trade, lider global in asigurarea creditului comercial si analiza riscului de tara, cea mai recenta evaluare dedicata Romaniei ofera o imagine ampla asupra provocarilor economice prognozate pentru 2025. Analiza se bazeaza pe un model propriu de rating al riscului si evidentiaza o serie de dezechilibre structurale - inflatie persistenta, slabirea finantelor publice si externe, instabilitate politica - care afecteaza profilul de risc al economiei. Romania este evaluata cu un rating de tara B/3 (sensitive), ceea ce reflecta un risc moderat de neplata si o sensibilitate ridicata la socuri economice pe termen scurt.

 

Romania a avut o performanta economica peste media altor economii emergente in ultimii 20 de ani, cu o crestere medie a PIB-ului real de +3,7%. Cu toate acestea, traiectoria a fost marcata de episoade de volatilitate severa precum contractia de -3,7% inregistrata in 2020, care a fost urmata de o crestere de +5,7% in 2021. Insa, razboiul din Ucraina a diminuat perspectiva de crestere, in principal prin cresterea preturilor la energie si accentuarea presiunilor inflationiste.

Dupa un avans de +4,1% in 2022 si o decelerare la +2,1% in 2023, economia a inregistrat o crestere de +1,4% in prima jumatate a anului 2024, fiind insa urmata de o contractie de - 0,3% in trimestrul al treilea, ceea ce a condus la o crestere anuala modesta de doar +0,8%. Pentru 2025, analistii Allianz Trade estimeaza o redresare lenta, cu o crestere a PIB-ului de +1,0%, urmata de un ritm sustinut de +2,3% in 2026. Evolutia economica va depinde in special de nivelul investitiilor publice si de relansarea treptata a consumului intern, fiind stimulata de majorarea veniturilor reale. Totusi, masurile de consolidare fiscala necesare vor continua sa tempereze dinamica de crestere.

 

Desi a adoptat un regim de tintire a inflatiei de 2,5%, Banca Nationala a Romaniei a mentinut o politica monetara relaxata pe termen lung. In perioada 2017–2023, ratele dobanzilor reale au ramas negative, chiar si in conditiile unui mediu economic caracterizat de cresteri consistente ale salariilor si ale preturilor de consum.

Ca raspuns la presiunile inflationiste generate de cresterea preturilor la energie, Banca Nationala a Romaniei a majorat treptat rata de politica monetara, de la 1,25% in 2021 pana la 7% in ianuarie 2023. In iulie 2024, a demarat un nou ciclu de relaxare monetara, reducand dobanda la 6,5%, cu estimari care indica o posibila scadere spre 5,5% pana la sfarsitul anului 2025.

Desi aflata pe un trend descendent, inflatia se mentine peste media regionala, fiind estimata la 5,6% in 2024, cu o prognoza de 4,8% pentru 2025 si 3,8% in 2026. Aceasta evolutie este alimentata de majorarile de preturi la alimente, cresterile salariale accelerate si politicile fiscale expansioniste.

 

In Romania, situatia finantelor publice s-a deteriorat considerabil, deficitul bugetar crescand de la -4,3% din PIB in 2019 la -9,2% in 2020, ca urmare a masurilor adoptate pentru atenuarea efectelor crizei. Desi pandemia a fost depasita, nivelul deficitelor a ramas ridicat: peste -6% in anii 2022 si 2023, iar in 2024 deficitul a urcat la -9,3%, cel mai ridicat din Uniunea Europeana. Conform angajamentelor europene, Romania are obligatia de a reduce deficitul sub pragul de -3% pana in 2031. In paralel, datoria publica se afla pe un trend ascendent: de la 35% din PIB in 2019 la 49% in 2023, cu estimari care indica depasirea nivelului de 58% in 2026 si a pragului de 60% in 2027.

"Consolidarea fiscala inceputa recent are sanse bune sa mentina rating-ul de tara al Romaniei la un nivel recomandat investitiilor pentru urmatoarele 6-12 luni. Reducerea deficitului bugetar era imperios necesar a se intampla, insa nu trebuie neglijat nici potentialul de crestere a inflatiei (alimentat atat de cresterea preturilor la energie cat si a TVA-ului si a altor taxe) si efectul asupra cresterii economice, care la acest moment va incetini cu mult sub media ultimilor ani. La nivel micro, semnalele negative au inceput sa se inmulteasca, companiile experimentand intr-o mai mare masura scaderi ale profitabilitatii, cel putin la nivel net (prin cresterea cheltuielilor cu dobanda dar si datorita taxarii suplimentare) si tot mai dese probleme de lichiditate. Lichiditatea deficitara s-a manifestat in ultima instanta prin intarzierile la plata furnizorilor, a caror frecventa s-a tot amplificat in ultimii doi ani. Factorii sunt multipli, incepand cu lipsa de profitabilitate, decapitalizarea companiilor prin distributia excesiva de dividende si continuand cu extinderea termenelor de incasare catre clienti intr-un efort de impulsionare a vanzarilor ori pur si simplu din lipsa de numerar disponibil. Dintre toti acestia, poate cei mai nocivi sunt extinderea termenelor de incasare/plata, intrucat afecteaza mare parte din fluxul de numerar si au efect de propagare in lant la nivelul intregii economii. Incasarile de volum de la beneficiarii de Stat pe anumite segmente, cum ar fi cel farmaceutic sau constructiile, au loc din cand in cand cu intarziere de mai multe zile, contribuind la incetinirea fluxului de numerar al companiilor creditoare si implicit la cresterea riscului de insolventa, a declarat Mihai Chipirliu, CFA - Risk Director, Allianz Trade.

Contul curent al Romaniei continua sa inregistreze un deficit semnificativ. Doar aproximativ 30% din acest deficit este acoperit prin investitii straine directe, un nivel mult sub pragul considerat sigur de 75%. Analistii Allianz Trade estimeaza ca deficitul contului curent va ramane in jurul valorii de -7,5% din PIB pana in 2026, ceea ce va accentua necesarul de finantare externa si va creste vulnerabilitatea economiei la modificarile perceptiei investitorilor. In paralel, datoria externa, care scazuse la 47% din PIB in 2019, este din nou in crestere, ajungand la 60% in 2025, cu perspective de majorari suplimentare.

 

Mediul de afaceri din Romania este relativ favorabil, insa este influentat de perceptia unei instabilitati politice si a unor riscuri legate de coruptie. Conform Indexului Libertatii Economice 2025, realizat de Heritage Foundation, Romania se situeaza pe pozitia 51 din peste 180 de economii evaluate, obtinand scoruri solide in ceea ce priveste drepturile de proprietate, povara fiscala, libertatea comerciala si a investitiilor.

Pe de alta parte, in clasamentul Environmental Sustainability Index al Allianz Trade, Romania ocupa locul 54 din 210 economii, inregistrand performante bune in consumul energetic si emisiile de CO₂ raportate la PIB, dar intampinand provocari semnificative in domeniile reciclarii, utilizarii energiei regenerabile si rezilientei climatice.

 

Riscul politic sistemic este moderat, iar Romania beneficiaza de relatii internationale solide, fiind membru UE si NATO si candidat la aderarea la OCDE. Cu toate acestea, incertitudinea politica a crescut semnificativ, afectand perspectivele de consolidare fiscala.

La finalul anului precedent, Curtea Constitutionala a invalidat alegerile prezidentiale ca urmare a acuzatiilor privind interferente externe. In contextul acestei situatii, alegerile anticipate din mai 2025 au fost castigate de candidatul pro-european Nicusor Dan. Totusi, parlamentul rezultat este profund fragmentat, inregistrand o crestere semnificativa a partidelor anti-UE si de extrema dreapta. Aceasta polarizare accentuata afecteaza grav capacitatea executivului de a implementa reforme economice sustenabile, generand un climat politic volatil si incert.