Agenda Constructiilor - INDEX COMPANII - INSTITUTII, PATRONATE, ASOCIATII si ORGANISME de CERTIFICARE - Institutii publice - CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI

Home - INDEX COMPANII - INSTITUTII, PATRONATE, ASOCIATII si ORGANISME de CERTIFICARE - Institutii publice - CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI

INDEX COMPANII

PAGINA PERSONALIZATA

CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI

Adresa: Piata Revolutiei nr. 1-3, Botosani, Judet Botosani

Telefon: 0231/514.712

Fax: 0231/515.020

E-mail: consiliu@cjbotosani.ro

Web site: www.cjbotosani.ro

Domenii: Institutii publice

Descriere activitate
Consiliul Judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Prezentare companie/institutie

CJ Botoșani conturează viitorul județului prin infrastructură și proiecte verzi

Valeriu Iftime (65 de ani)

Functia/Instituția: președinte, Consiliul Județean Botoșani;

Experienta profesionala: peste 30 de ani în domeniul energiei, ca fondator și președinte Elsaco; a fost ales președintele CJ Botoșani în 2024.

Într-un județ aflat la granița de nord a țării, unde istoria și tradiția se împletesc cu nevoia acută de modernizare, Consiliul Județean Botoșani încearcă să redeseneze harta dezvoltării regionale prin investiții strategice în infrastructură, energie și servicii publice. Sub conducerea președintelui Valeriu Iftime, administrația județeană își propune să transforme izolarea geografică într-un avantaj competitiv, valorificând poziția de poartă între România, Republica Moldova și Ucraina. Drumurile expres care ar urma să conecteze Botoșaniul de marile artere europene (A7 și A8), proiectele energetice verzi și planurile de dezvoltare a parcurilor industriale conturează o viziune ambițioasă pentru un județ cu potențial logistic, agricol și eolian semnificativ. În pofida provocărilor legate de finanțare și de capacitatea constructorilor de a duce la bun sfârșit lucrările începute, direcția este clară: atragerea fondurilor europene, modernizarea infrastructurii de transport și consolidarea serviciilor publice devin pilonii unei dezvoltări durabile. În jurul acestor obiective, Consiliul Județean Botoșani încearcă să coaguleze energiile administrațiilor locale, ale mediului de afaceri și ale comunităților, într-un efort comun de a aduce Botoșaniul mai aproape de Europa - nu doar geografic, ci și economic și social.

- Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură aflate în derulare în județ și ce impact preconizați că vor avea asupra dezvoltării economice locale?

- Din păcate, nu avem foarte multe proiecte majore care să aducă un impact imediat. Cel mai relevant ar fi drumul expres Botoșani - Aeroportul Salcea, aflat în faza de proiectare și care ar putea deschide perspective importante pentru conectivitatea județului. Un alt proiect este Drumul Vămii, care va lega Botoșani de Săveni și, mai departe, de Vama Rădăuți Prut. În actualul mandat am în vedere cinci proiecte mari de infrastructură, printre care și drumul expres ce ar conecta Vama Racovăț, prin Dorohoi, de Autostrada A7, precum și alte rute de mobilitate regională. Aceste proiecte reprezintă fundația pe care se poate construi o nouă etapă de dezvoltare economică pentru județul Botoșani. Odată finalizate, ele vor facilita accesul investitorilor, vor reduce izolarea economică și vor stimula schimburile comerciale cu restul Moldovei și cu partenerii externi din Republica Moldova și Ucraina. Conectivitatea sporită va genera beneficii directe pentru sectoarele agricol, industrial și turistic, prin scăderea costurilor de transport și creșterea atractivității zonei. În plus, modernizarea infrastructurii rutiere va contribui la crearea de locuri de muncă, la stabilizarea forței de muncă locale și la creșterea calității vieții în comunitățile aflate de-a lungul acestor trasee.

- Cum abordați reabilitarea și valorificarea zonelor industriale sau urbane dezafectate?

- Strategia noastră este de a transforma aceste zone în parcuri industriale, câte unul pentru fiecare oraș. Însă, pentru a funcționa, este nevoie de infrastructură - drumuri, gaz, conectivitate. Odată ce acestea sunt asigurate, putem dezvolta cu adevărat zone industriale funcționale. Prin crearea de parcuri industriale în fiecare oraș, ne propunem să atragem investiții, să stimulăm antreprenoriatul și să generăm locuri de muncă pentru comunitățile locale. Este esențial ca aceste spații să fie însoțite de infrastructură adecvată - drumuri moderne, rețele de gaze și conectivitate digitală - pentru a deveni atractive pentru investitori. În plus, proiectele vor contribui la revitalizarea urbană, îmbunătățind aspectul și funcționalitatea orașelor și creând oportunități economice sustenabile pe termen lung.

- Ce investiții majore aveți în vedere în următorii ani în domeniul infrastructurii de transport și mobilitate județeană?

- Prioritare sunt drumurile expres care să lege județul de autostrăzile din zona Moldovei (A7 și A8), modernizarea infrastructurii rutiere: Drum Expres (DEx) Botoșani - Aeroportul Salcea, DEx Botoșani - A7 (Roșcani), DEx Botoșani - Ștefănești, DEx A7 - Vârfu Câmpului - Dorohoi - Racovăț - Darabani - Rădăuți-Prut și dezvoltarea vămilor: Racovăț, Rădăuți-Prut, Stânca-Costești și o vamă nouă la Teioasa - Darabani. Acestea ar putea transforma Botoșaniul într-un nod logistic important între România, Ucraina și Republica Moldova.

- În ce măsură proiectele de dezvoltare se aliniază strategiilor de tranziție verde promovate la nivel european?

- Susținem tot ce înseamnă producerea de energie din surse regenerabile, precum energia solară și eoliană. Botoșani are un potențial eolian de aproximativ 1 GW. Suntem foarte atenți și ajutăm cât de mult putem construcția liniei de 400 kV dintre Suceava și Botoșani, care trece pe teritoriul județului nostru, și intenționăm să solicităm la Transelectrica să construiască și o stație de transformare de 400/200/110 kV, pe teritoriul județului, pentru a putea descărca viitoarea putere electrică generată de parcurile eoliene și fotovoltaice. Avem în lucru proiecte precum rețeaua de gaz metan pentru toate orașele județului, dar și optimizarea gestionării deșeurilor printr-o stație de tratare mecano-biologică. De asemenea, proiectele de alimentare cu apă și barajul de la Vârful Câmpului au și o componentă ecologică, prin asigurarea resurselor pentru populație și agricultură.

- Cum colaborează Consiliul Județean cu administrațiile locale pentru implementarea proiectelor integrate de dezvoltare regională?

- Colaborarea dintre Consiliul Județean și administrațiile locale este esențială pentru implementarea proiectelor integrate de dezvoltare regională, însă ritmul și eficiența acesteia depind în mare măsură de fluxul finanțărilor și de continuitatea programelor guvernamentale. Proiectele majore, precum cele derulate prin programele Anghel Saligny și CNI, necesită atenție constantă pentru a fi finalizate în condiții optime, iar întreruperile sau întârzierile pot afecta direct comunitățile beneficiare. Provocarea principală rămâne coordonarea cu constructorii și asigurarea resurselor necesare pentru finalizarea lucrărilor, astfel încât investițiile să nu fie compromise. În acest context, Consiliul Județean se implică activ în identificarea soluțiilor de finanțare și în menținerea continuității proiectelor, pentru a transforma planurile în rezultate concrete pentru județ și locuitorii săi.

- Există inițiative pentru atragerea fondurilor europene sau PNRR?

- Da, dar foarte puține. Avem câteva proiecte prin PNRR, inclusiv la Maternitatea Botoșani și alte două-trei obiective, însă nu sunt suficiente. Este nevoie de mult mai multe finanțări europene pentru proiecte mari precum alimentarea cu apă (150-300 de milioane de euro), gestionarea deșeurilor (peste 100 de milioane de euro) sau infrastructura rutieră.
Avem proiecte de reabilitare a tuturor școlilor din municipiul Botoșani, multe fiind finanțate prin programul "Valul Renovării". În ceea ce privește sănătatea, există patru contracte de investiții în Spitalul Județean, fiecare în diferite stadii de implementare. Obiectivul nostru este ca aceste proiecte să fie finalizate în următorii ani.

- Care sunt principalele provocări în implementarea proiectelor de dezvoltare și cum le gestionați?

- Cea mai mare provocare în implementarea proiectelor de dezvoltare rămâne asigurarea finanțării, esențială pentru demararea și finalizarea investițiilor majore. Proiecte precum alimentarea cu apă, barajul de la Vârful Câmpului, rețeaua de gaz sau drumurile expres implică costuri foarte mari, iar orice întârziere în plata constructorilor poate genera blocaje și cheltuieli suplimentare. Pentru a gestiona aceste riscuri, Consiliul Județean caută soluții de finanțare eficiente și menține un dialog constant cu antreprenorii pentru a garanta continuitatea lucrărilor. În același timp, sprijinirea constructorilor nu este doar o măsură administrativă, ci o condiție vitală pentru buna funcționare a economiei locale și pentru creșterea sustenabilă a județului.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Octombrie 2025)