- Guvernul are în vedere investiții semnificative pentru modernizarea și extinderea rețelelor electrice: dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiții la Transelectrica; dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale de către Transgaz (2,5 miliarde lei); creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea piețelor de energie și gaze naturale; continuarea proiectelor pentru înființarea, dezvoltarea și extinderea rețelelor de gaze naturale. Ministerul Energiei a prelungit cu 30 de zile, până la 21 septembrie 2025, termenul-limită pentru depunerea proiectelor în cadrul celui de-al doilea apel concurențial pentru "Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum", aferent Fondului pentru Modernizare. Valoarea totală a finanțării disponibile depășește 310 milioane de euro, distribuită astfel: energie eoliană: 16,7 miloane de euro; energie solară ≤ 5 MW: 151 milioane de euro; energie solară > 5 MW: 117 milioane de euro; energie hidro: 25 milioane de euro. Din punct de vedere al îmbunătățirii cadrului instituțional, Ministerul Energiei urmărește să delege Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), controlată de Ministerul Finanțelor, implementarea și/sau administrarea de instrumente financiare finanțate din Fondul pentru Modernizare al UE. În plus, ministerul vrea ca Autoritatea pentru Digitalizarea României, prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), să fie partener de implementare la Fondul pentru Modernizare, pentru a sprijini eficient implementarea și gestionarea proiectelor europene, având experiență și capacitate administrativă.

- Am reprezentat Ministerul Energiei la Consiliul informal al miniștrilor energiei din Uniunea Europeană, unde am promovat proiectele strategice și consolidarea cooperării regionale. România va continua să investească în surse regenerabile, energie nucleară, dar rolul gazului natural în tranziția energetică va rămâne important. Prioritățile României sunt investițiile în interconectări, digitalizare și o infrastructură energetică sigură, cu accent pe securitate cibernetică și integrarea surselor regenerabile. Tranziția energetică trebuie să fie echilibrată, pentru a nu afecta și mai mult competitivitatea industriei și la nivel european, și în țară.
De asemenea, construcția de noi centrale electrice este o prioritate a Ministerului Energiei. România se confruntă acum cu o situație deloc ușoară: energie insuficientă și scumpă. Ministerul urmărește investiții majore în energie nucleară, pe gaz și hidro, prin parteneriate cu lideri din domeniu și acces la finanțare și tehnologii avansate. Printre cele mai importante proiecte care pot elimina dependența de importuri și pot transforma România în exportator sunt reactoarele modulare SMR și Neptun Deep, care ar trebui să devină operațional în 2027 și va dubla producția de gaze naturale. Parteneriatul cu SUA este extrem de important, GNL-ul american ajutând la decuplarea de gazul rusesc.

- România este afectată de prețurile ridicate la electricitate, iar planul de măsuri propus de ministrul Energiei pentru reducerea prețului trebuie aplicat cât mai repede, pentru că unele dintre măsuri cer timp de implementare. Ca secretar de stat care coordonează relația europeană și internațională a Ministerului Energiei, unul dintre obiectivele mele este de a acționa insistent și susținut față de Comisia Europeană și față de statele din regiune, pentru a crește capacitatea de interconectare, ca o soluție cu impact în scăderea prețului energiei, esențială pentru competitivitatea industriei naționale. Și am în vedere aici chiar propunerea ministrului Energiei privind decuplarea temporară a prețurilor de impactul prețului marginal ridicat în situații de criză, măsură discutată împreună cu Bulgaria și Grecia. De asemenea, România își afirmă susținerea pentru Ucraina și pentru Republica Moldova și se alătură efortului Uniunii Europene de a consolida reziliența energetică a celor două țări. Chiar recent, în cadrul unei discuții despre tehnologiile curate și viitorul energetic al regiunii, am reamintit despre nevoia ca PINC (Programul Ilustrativ Nuclear al Comisiei) să recunoască contribuția energiei nucleare în atingerea obiectivelor de decarbonizare și de garantare a securității energetice a UE. Iar pentru aceste proiecte de producție de electricitate din nuclear avem nevoie de investiții, fiind important și rolul Băncii Europene de Investiții și sprijinul prin Fondul de Modernizare.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Octombrie 2025)