Piata constructiilor de cladiri publice si constructii speciale, din spectrul infrastructurilor sanitare, educationale, administrative, militare, sportive etc. a avut o evolutie foarte buna in ultimii doi ani, tendinta ce se va mentine si in perioada urmatoare, sustinuta de investitiile strategice in infrastructura publica si de prioritatile asumate la nivel national in aceste domenii. Desi perspectivele par, in acest moment, favorabile, avand in vedere numarul mare de proiecte incepute sau care se afla in licitatie, anumite probleme legate de finantare pot fi previzibile, avand in vedere faptul ca in primii 4 ani ai perioadei de programare 2021-2027 Romania a reusit sa absoarba numai 5% din fondurile alocate si mai are la dispozitie mai putin de 5 ani pentru a accesa intreaga suma disponibila, care se ridica la 33 miliarde euro. Mai trebuie mentionat aici faptul ca finantarile din actuala perioada de programare acopera numai 40% din valoarea proiectelor, diferenta de 60% trebuind asigurata din surse interne - de la bugetele central si locale, din imprumuturi sau prin parteneriate public-private, care, insa, in acest moment nu reprezinta o solutie din cauza lipsei de reglementare a acestui tip de acord.

In cazul finantarilor din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) situatia este chiar mai critica, deoarece proiectele trebuie finalizate pana la sfarsitul anului 2026, pentru a nu pierde finantarile. Aceasta in conditiile in care foarte putine lucrari au inceput deja, iar pentru cele mai multe inca se organizeaza licitatii. Statul roman, mai precis guvernele din ultimii ani, nu au reusit sa gestioneze in mod optim atragerea de fonduri si implementarea proiectelor si, desi au anuntat initial finantari PNRR masive, precum cele 3 spitale regionale de urgenta din Cluj, Iasi si Craiova, acestea au fost, ulterior, mutate in Programul Sanatate 2021-2027, unde vor beneficia de numai 40% din finantare. Alte proiecte sanitare pregatite si anuntate au fost incluse in Programul National de Investitii in Infrastructura Unitatilor Spitalicesti (PNIIUS), urmand a primi finantare din bugetul de stat, prin Ministerul Sanatatii, desi ar fi putut fi realizate prin granturi.

 

 

O veste buna a venit imediat dupa alegerile prezidentiale din 18 mai 2025, cand Romania si-a confirmat prin vot optiunea de a-si mentine directia europeana, chiar de la Parlamentul European, care a aprobat apelul Romaniei care cerea prelungirea cu 18 luni a PNRR. Prelungirea a fost acordata, astfel, pana la sfarsitul anului 2027 - inceputul anului 2028, perioada in care putem numai sa speram ca lucrurile vor intra pe o traiectorie normala si sanatoasa pentru economia Romaniei, total dependenta de finantarile europene. In cazul in care termenul de implementare a PNRR nu ar fi fost amanat, pierderile erau estimate la aproape 14 miliarde euro.

De altfel, cererea pentru constructii speciale si cladiri publice se mentine la un nivel ridicat, alimentata de nevoia reala de modernizare a tuturor infrastructurilor. Potrivit calculelor realizate pe baza programelor de investitii disponibile, sectorul constructiilor de cladiri publice din domeniile aeroportuar, spitalicesc, educational, sportiv, juridic si administrativ ar putea atrage investitii cumulate pe pana la 20 de miliarde euro pana la finalul acestui deceniu. Cele mai multe fonduri vor fi directionate catre constructia de spitale, 2,5 miliarde euro din PNRR si 5,8 miliarde euro din Programul Sanatate 2021-2027, dar de fonduri semnificative vor beneficia si sectorul aeroportuar, pentru constructia si extinderea de terminale - circa doua miliarde euro pana in anul 2030, dar si proiectele de cladiri educationale, sali de sport, bazine de inot si campusuri pentru invatamantul dual (circa 5 miliarde euro pana in anul 2027). Finantari suplimentare se vor aloca si pentru dezvoltarea de sedii administrative pentru sectorul juridic - tribunale, cu un total estimat la circa 1,5 miliarde euro, din care aproximativ un miliard de euro vor fi alocate pentru constructia Cartierului pentru Justitie. Sume importante sunt alocate si pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de aparare, care pot atrage si ele finantari de pana la 5 miliarde euro pana in 2030 (2,5 miliarde euro sunt estimate numai pentru dezvoltarea bazei NATO de la Mihail Kogalniceanu, din Constanta). La toate acestea se adauga cofinantari care pot aduce aportul total al investitiilor in infrastructurile civile si militare publice la circa 30 miliarde euro, pana la finalul acestui deceniu.

 

Concomitent cu preturile si volumul lucrarilor din domeniile cladirilor publice si constructiilor speciale, in ultimii ani s-a putut observa o crestere a interesului din partea autoritatilor pentru proiecte cu un grad crescut de complexitate, care integreaza solutii sustenabile, cerinte stricte de siguranta si standarde energetice ridicate si care sunt confirmate de cerintele tot mai complexe incluse in procedurile de achizitie publica. Aceasta tendinta este bine-primita de specialistii din industria constructiilor, care au posibilitatea de a inova si de a testa noi tehnologii si modele de lucru chiar in Romania. "Traversam o perioada interesanta din acest punct de vedere, daca ne gandim la faptul ca astfel de constructii, practic, nu au existat in ultimii 20-30 de ani. Este imbucurator, dar in acelasi timp reprezinta o provocare din punct de vedere tehnic. In acest context, este tot mai evidenta importanta unui proiect bine pregatit din punct de vedere tehnic si administrativ, cu servicii de inginerie si consultanta tehnica corespunzatoare", a declarat Catalin Chimir, Managing Partner Senaria, grup de companii care ofera servicii integrate de project si cost management, supervizare tehnica si antreprenoriat general, cu experienta solida in proiecte publice strategice.

Activitatea din domeniul arhitecturii si proiectarii, aflata in avangarda noilor metode si tehnologii de constructii, se afla intr-o perioada de reevaluare si adaptare, influentata de nevoia tot mai presanta de sustenabilitate si eficienta energetica. Pe fondul tranzitiei energetice si al schimbarilor climatice, constructiile trebuie sa raspunda atat cerintelor de mediu, cat si celor sociale si functionale, intr-un context tot mai complex. "In paralel cu aceste transformari, observam si o tendinta de izolationism fizic - o preferinta crescuta pentru spatii mai controlate, mai intime si mai bine adaptate nevoilor individuale. Aceasta orientare a societatii influenteaza felul in care sunt concepute cladirile: creste interesul pentru flexibilitatea spatiilor, controlul climatic personalizat, accesul la lumina naturala si la zone verzi, dar si pentru solutii care permit lucrul si traiul in spatii semi-private. Pe termen scurt, ne asteptam ca aceste schimbari de comportament si mentalitate sa duca la o repozitionare a temelor de proiectare, cu accent pe calitatea spatiului interior, autonomie functionala si eficienta energetica la nivel de unitate locativa sau de functiune.

 

 

Pe termen mediu, acestea ar putea contribui la dezvoltarea unui nou standard de proiectare, in care nevoia de conectare sociala va trebui armonizata cu tendinta de retragere fizica si protectie individuala. In acest context, provocarea majora pentru arhitecti si constructori va fi gasirea unui echilibru intre eficienta colectiva si confortul individual, intre sustenabilitatea globala si nevoile personale. Cladirile vor trebui sa fie nu doar eficiente energetic, ci si reziliente din punct de vedere social, oferind spatii adaptabile, sanatoase si incluzive. Inovatia tehnologica, alaturi de o intelegere profunda a nevoilor umane contemporane, va sta la baza acestui proces de adaptare", a explicat arh. Petrut Simianu, director general al Tegra Plus, companie cu experienta de doua decenii in arhitectura.

Aceste tendinte sunt confirmate si de George Cococi, director general al Ghallard Sys, companie romaneasca de inginerie, dirigentie de santier si supervizare in constructii: "Proiectele publice dezvoltate in prezent raspund tot mai clar unui set de standarde europene privind sustenabilitatea, eficienta energetica si adaptabilitatea functionala. Observam o tranzitie fireasca spre solutii tehnice avansate, cu accent pe optimizarea consumului de resurse, flexibilitatea utilizarii si durabilitatea constructiei".

Printre cele mai intalnite caracteristici tehnice se regasesc: cladiri NZEB si solutii verzi (pompe de caldura, panouri fotovoltaice, ventilatie cu recuperare de caldura); compartimentari flexibile, circuite bine definite, adaptabilitate functionala; design orientat pe utilizator (ergonomie, lumina naturala, spatii verzi functionale); materiale durabile cu performanta energetica ridicata si durata de viata extinsa. "Aceste cerinte sunt integrate inca din etapa de concept si raman fundamentul intregului proces de proiectare si executie. Ele dau directia solutiilor constructive, fundamenteaza bugetul si costurile de exploatare si, totodata, sporesc valoarea investitiei publice. Concret, prin aceste cerinte obtinem consum energetic redus, durabilitate pe termen lung si respectarea integrala a standardelor de mediu nationale si europene", a adaugat George Cococi.

 

Eliminarea facilitatilor fiscale din sectorul constructiilor si reducerea la 40% a ponderii fondurilor nerambursabile alocate investitiilor prin programele operationale 2021-2027 reprezinta factori cu impact direct si profund asupra perspectivei sectorului de constructii publice in perioada urmatoare. Comparativ cu intervalul anterior, actualul context economic si legislativ este marcat de instabilitate si impredictibilitate, aspecte care afecteaza in mod direct capacitatea sectorului de constructii de a functiona eficient si sustenabil. "Desi si in anii anteriori am intampinat dificultati semnificative legate de intarzierile sistemice la plata din partea autoritatilor contractante, aceste dezechilibre au fost partial compensate prin mentinerea facilitatilor fiscale dedicate sectorului, dar si prin perspectiva fondurilor europene nerambursabile care asigurau un cadru investitional previzibil si stabil. Intr-un sector in care salariile nete sunt asumate contractual si negociate in mod transparent, eliminarea scutirilor a generat o crestere automata a costurilor salariale pentru angajatori", a subliniat Dragos Barceanu, director general al companiei de constructii Katar Conneg.

Katar Conneg este una din companiile (foarte multe, de altfel) care au ales sa suporte integral pierderile generate de eliminarea facilitatilor fiscale din constructii, pentru a proteja stabilitatea echipelor sale, insa impactul asupra costurilor indirecte este semnificativ. "Pe langa acestea, trebuie subliniat ca subcontractorii cu care colaboram au transmis deja notificari de majorare a preturilor, invocand cresterea reala a costurilor salariale, ca urmare a eliminarii facilitatilor. Aceste solicitari sunt perfect justificate din perspectiva economica, insa imposibil de preluat in relatia contractuala cu autoritatea contractanta, intrucat majorarea costurilor ca urmare a eliminarii facilitatilor fiscale nu este recunoscuta ca eveniment imprevizibil sau eligibil pentru ajustari de pret, conform cadrului legislativ in vigoare. Prin urmare, impactul acestei masuri este cu atat mai grav, afectand direct viabilitatea financiara a contractelor aflate in derulare si punand o presiune suplimentara pe antreprenorul general, care devine singurul absorbant al unei poveri fiscale transferate brusc, unilateral si lipsit de orice mecanism compensatoriu. Aceasta volatilitate fiscala, care s-a accentuat de la un an la altul, combinata cu absenta unor politici coerente de investitii publice, conduce la imposibilitatea unei planificari financiare si operationale eficiente, afectand grav capacitatea antreprenorilor generali de a mentine angajamente ferme pe termen lung. Mai mult, in lipsa unor interventii corective urgente, riscam o degradare sistematica a unui sector care nu doar ca reprezinta unul dintre cele mai importante motoare economice ale Romaniei, ci este si esential pentru modernizarea infrastructurii publice - scoli, spitale, drumuri, retele de utilitati. In concluzie, daca perioada anterioara, desi dificila, a permis un echilibru minim intre constrangeri si oportunitati, actualul cadru impinge constructiile spre un risc real de blocaj sistemic, in absenta unei interventii strategice si asumate din partea autoritatilor centrale in intervalul urmator", a explicat Dragos Barceanu.

In cazul furnizorilor de produse si solutii pentru constructii, lipsa predictibilitatii financiare influenteaza cashflow-ul si calendarele de livrare. "Raspundem prin contracte mai echilibrate, stocuri-tampon pentru echipamente critice si prin optimizarea lantului de aprovizionare, inclusiv prin furnizori multipli. In plus, ca provocare principala in domeniul nostru de activitate, resimtim direct lipsa de coordonare generala in proiectele publice. Deseori, solutiile tehnice sunt modificate fara notificare sau nu sunt corelate intre specialitati, ceea ce duce la reluari sau intarzieri. Intarzierile la plata raman o problema cronica, iar concurenta neloiala prin oferte sub cost afecteaza sustenabilitatea pe termen lung si calitatea lucrarilor", a adaugat Robert Ivan, directorul diviziei de service si mentenanta din cadrul Focus Security Systems, companie specializata in furnizarea de sisteme complete si complexe de securitate si siguranta.

 

Adoptarea noului normativ de securitate la incendiu P188/2025, ce a intrat in vigoare in mai 2025, va rescrie practicile curente, mai ales in proiectarea cladirilor publice, administrative sau cu regim mare de inaltime. "Vom vedea o crestere a exigentelor privind compartimentarea, evacuarea si materialele utilizate, dar si o necesitate de adaptare a solutiilor arhitecturale in raport cu aceste cerinte. Pentru arhitecti, miza este dubla: sa respecte rigurozitatea tehnica fara a compromite coerenta spatiala si expresivitatea proiectului. Ne asteptam ca aceasta noua etapa normativa sa impinga calitatea proiectarii inainte atat tehnic, cat si estetic", a declarat arh. Roxana Burtica, director general al Ground Studio de Arhitectura.

Una dintre cele mai relevante noutati este abordarea mai integrata si mai detaliata a scenariilor de evacuare, ventilatie pentru fum si compartimentare, ceea ce va influenta inca din fazele incipiente conceptele de proiectare. Probabil si costul materialelor cu performante mai bune de protectie la foc si al solutiilor tehnice va creste. "Pentru o companie de proiectare, noul normativ inseamna provocari de adaptare, dar si oportunitati de a livra solutii mai sigure, mai inteligente", a precizat Istvan Besenyei, General Manager al companiei de proiectare Electroproiect.

Marius Baitelu, administratorul Globexterra, societate specializata in servicii integrate de proiectare tehnica si consultanta in constructii, a adaugat ca "adoptarea noului normativ P188/2025 clarifica multe din aspectele care in trecut erau incerte sau interpretabile, fiind mult mai detaliat si mai explicit in multe din situatiile care pot aparea in procesul de proiectare. Drept urmare, intrarea in vigoare a noului normativ nu poate decat sa vina in sprijinul colectivului de elaborare si sa ajute atat palierul proiectarii, cat si pe cel al avizarii, rezultand la final obiective de investitii mai corect realizate si cu mai putine vulnerabilitati pe intreaga durata de viata".

"Urmeaza, inevitabil, o perioada de calibrare atat pentru proiectanti, cat si pentru inspectoratele pentru situatii de urgenta. In aceasta etapa, este posibil sa iasa la iveala anumite neajunsuri sau interpretari contradictorii, insa speranta este ca acestea vor fi marginale, avand in vedere procesul extins si riguros de elaborare a normativului. Experienta acumulata in anii recenti, in paralel cu cresterea numarului de proiecte complexe, a furnizat un fond tehnic solid pentru redactarea unor cerinte mai clare si aplicabile. In practica, ramane de vazut care va fi optica autoritatilor in situatiile sensibile, acolo unde textul normativului poate lasa loc de interpretare. Este esential ca aplicarea sa fie unitara si coerenta, pentru a evita blocajele birocratice si pentru a incuraja solutii de proiectare performante, fara a compromite siguranta", a subliniat, la randul sau, arh. Petrut Simianu, director general al Tegra Plus.

 

Pe langa dificultatile specifice sectorului de constructii, anul 2025 aduce o serie de provocari sistemice: reglementari de mediu tot mai stricte, scaderea resurselor disponibile si presiunea pe eficienta operationala. In acelasi timp, tendintele geopolitice - inclusiv izolationismul economic si politic - forteaza reconfigurarea lanturilor de aprovizionare si a politicilor de dezvoltare regionala. In acest context, arhitectura si constructiile trebuie sa se reinventeze ca meserii ale adaptabilitatii. "Solutiile vor fi tot mai locale, dar sustinute de tehnologii globale. Echilibrul intre sustenabilitate, eficienta energetica si coeziune sociala devine nu doar un ideal, ci o conditie de baza pentru durabilitatea oricarui proiect. Una dintre lectiile importante invatate in ultimii ani, lucrand alaturi de mari companii de executie si echipe complexe de proiectare, este ca succesul unui proiect nu se sprijina exclusiv pe calitatea conceptului arhitectural sau pe respectarea termenelor. Este esential ca intre proiectanti si constructori sa existe o comunicare constanta, deschisa si tehnic fundamentata, inca din faza de studii preliminare", a declarat arh. Roxana Burtica, director general al Ground Studio de Arhitectura.

Vulnerabilitatea activitatii economice si a sectorului de constructii in fata tensiunilor geopolitice este subliniata si de Madalina Gainusa, directorul comercial al companiei de proiectare si constructii ADURO. "Intr-un astfel de context, putem estima incetinirea ritmului investitiilor, mai ales in infrastructura si proiecte pe termen lung, o volatilitate accentuata pe pietele de materii prime, respectiv o posibila reorientare strategica a investitiilor, cu accent pe securitate energetica, productie locala si diversificarea lanturilor de aprovizionare. Pentru mediul privat si decidentii politici, adaptabilitatea, analiza riscurilor si flexibilitatea in planificare vor fi esentiale in aceasta perioada de incertitudine geopolitica si economica", a precizat reprezentanta ADURO.

Pentru firmele de arhitectura si proiectare, acest context se traduce printr-o presiune crescuta in ceea ce priveste optimizarea procesului de proiectare, gestionarea riscurilor si adaptarea solutiilor la bugete mai sensibile si termene mai greu de anticipat. "Arhitectii si echipele de proiectare sunt tot mai des nevoite sa regandeasca solutiile constructive in functie de disponibilitatea materialelor, sa adopte scenarii flexibile si sa colaboreze strans cu inginerii si furnizorii inca din primele faze ale proiectului. In paralel, este posibila o incetinire a proiectelor de amploare, mai ales in sectorul investitiilor publice sau al dezvoltarilor private de mari dimensiuni, ca urmare a unei abordari mai prudente din partea investitorilor. Acest lucru impune arhitectilor o responsabilitate sporita in a propune concepte viabile, eficiente economic si rapid adaptabile la schimbarile pietei. Pe termen mediu, domeniul proiectarii va trebui sa devina nu doar creativ, ci si profund strategic - capabil sa anticipeze provocarile externe si sa livreze valoare reala chiar si intr-un climat economic volatil", a explicat Marius Baitelu, administratorul Globexterra.

 

Conflictele prelungite din Ucraina si Orientul Mijlociu, combinate cu o posibila revenire a protectionismului economic in SUA, vor continua sa afecteze preturile materialelor, logistica si apetitul pentru investitii. "In Romania, unde deja ne confruntam cu un deficit bugetar ridicat si o instabilitate politica accentuata, aceste efecte sunt resimtite cu atat mai acut. In acelasi timp, tocmai aceste crize determina o accelerare a unor tendinte sanatoase: digitalizarea proceselor, relocalizarea productiei, inovarea in materiale si sisteme, dezvoltarea unor forme alternative de locuire si constructie. Astfel, chiar si intr-un climat incert, apar noi oportunitati pentru cei pregatiti sa se adapteze rapid", este de parere arh. Roxana Burtica, director general al Ground Studio de Arhitectura.

"In ceea ce priveste razboiul din Ucraina, piata s-a adaptat la noua realitate, iar lanturile de aprovizionare s-au stabilizat. Totusi, ramanem vigilenti si pregatiti sa ne adaptam rapid in cazul in care contextul geopolitic va genera noi provocari", a precizat Octavian Fanea, CEO al companiei KADRA, furnizor de solutii integrate de management al accesului pentru orase smart, mobilitate urbana si cladiri sustenabile.

In concluzie, pentru companiile active in sectorul de constructii, principalele efecte ale dezechilibrelor geopolitice si tarifare sunt vizibile in trei directii: volatilitatea preturilor materialelor de constructii, discontinuitati in lanturile de aprovizionare si cresterea costurilor logistice si de transport. De exemplu, conflictele din Ucraina si Orientul Mijlociu afecteaza in mod direct piata energiei, a otelului, a cimentului si a altor materiale de baza, cu repercusiuni asupra preturilor si disponibilitatii acestora pe piata regionala. La acestea se adauga tensiunile comerciale globale, precum posibilele bariere tarifare impuse de SUA, care risca sa genereze efecte in lant si asupra pietelor europene prin accentuarea inflatiei si incetinirea comertului international. Aceste turbulente externe se suprapun peste un climat intern deja instabil - caracterizat de modificari fiscale frecvente, lipsa de predictibilitate bugetara si reducerea fondurilor nerambursabile. Aceasta acumulare de factori de risc limiteaza capacitatea sectorului de constructii de a planifica pe termen mediu si de a mentine un ritm constant de investitii. 

 

 

Pentru a mentine Romania pe o traiectorie economica favorabila mediului de afaceri si societatii, viitoarea administratie prezidentiala si guvernul ar trebui sa adopte masuri care sa stimuleze investitiile, sa asigure stabilitatea fiscala, sa consolideze increderea in economie si sa asigure sustenabilitatea sociala. Este esentiala sustinerea unui cadru legislativ predictibil, reducerea birocratiei si digitalizarea administratiei. In paralel, trebuie investit in infrastructura si adaptat sistemul educational la cerintele pietei muncii, pentru a forma o forta de munca competitiva.

"Dezvoltarea sanatoasa a sectorului constructiilor depinde de calitatea cooperarii intre autoritati, companii si institutiile de formare. Un dialog constant, deschis si orientat spre solutii practice poate garanta progresul, chiar si intr-un context economic volatil. In acest cadru, rolul companiilor tehnice nu se limiteaza la executie. La Ghallard Sys ne asumam activ rolul in formarea noilor specialisti, prin parteneriate universitare, programe de practica si mentorat. Este o investitie in viitorul pietei si in crearea unui mediu construit mai pregatit, mai eficient si mai responsabil. In concluzie, credem intr-o Romanie construita pe expertiza, responsabilitate si parteneriate functionale", a declarat George Cococi, director general al Ghallard Sys.

Totodata, pentru o accelerare a absorbtiei fondurilor europene, specialistii din sectorul de constructii considera necesara simplificarea procedurilor si reducerea birocratiei, care ar permite implementarea rapida a proiectelor esentiale pentru dezvoltarea infrastructurii. "Alte masuri benefice ar fi intensificarea investitiilor in digitalizare si infrastructura, care vor stimula competitivitatea si vor atrage noi investitii, precum si sprijinirea parteneriatelor public-private, incurajarea colaborarii intre sectorul public si cel privat putand accelera implementarea proiectelor strategice", a adaugat Octavian Fanea, CEO KADRA.

La toate acestea, Horea Pasc, Country Manager MP IFMA - producator si montator de ascensoare, adauga achitarea urgenta si integrala a facturilor restante de catre stat. "Aceste plati restante, acumulate din proiecte de infrastructura si alte lucrari publice, afecteaza lichiditatile companiilor, le limiteaza capacitatea de a investi in noi proiecte si genereaza incertitudine in lantul de aprovizionare. Pe langa plata facturilor, digitalizarea proceselor de licitatie si predictibilitatea fiscala ar spori increderea investitorilor", a precizat managerul.

"Ne dorim un mediu in care deciziile sa nu fie luate in functie de presiuni bugetare de moment, ci pe baza unui plan strategic, stabil si transparent. De exemplu, daca facilitatile fiscale au fost eliminate, intelegem rationamentul macroeconomic, dar ar fi trebuit anuntat si etapizat. Un mediu stabil inseamna si sa poti planifica bugetul anual al companiei fara sa te trezesti cu o sarcina fiscala suplimentara in decembrie, aplicabila din ianuarie. Un alt aspect important este finantarea proiectelor publice. Nu putem vorbi despre un cadru favorabil dezvoltarii daca autoritatile contractante intarzie platile cu luni intregi, in timp ce companiile sunt asteptate sa-si achite obligatiile fiscale la zi. ANAF nu amana termenele de plata pentru contributii sociale sau TVA, iar noi, ca operatori economici, nu avem niciun instrument legal prin care sa echilibram acest decalaj. In consecinta, un contract public echitabil ar trebui sa asigure, in primul rand, respectarea termenelor de plata asumate. Altfel, intreaga relatie stat-antreprenor devine dezechilibrata - intr-un singur sens", a spus, la randul sau, Dragos Barceanu, director general al Katar Conneg. Managerul a mai adaugat si ca ar fi nevoie de o profesionalizare reala a administratiei publice, in special in zona achizitiilor. "Inca vedem proceduri birocratice inutile, interpretari subiective ale documentatiilor si o teama de asumare in evaluare. E nevoie de reguli clare, de evaluari obiective si de oameni care inteleg ce inseamna responsabilitatea in gestionarea fondurilor publice", a precizat Dragos Barceanu.