Refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea si continuarea investitiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediul de afaceri si mentinerea coeziunii si solidaritatii sociale reprezinta obiective de maxima urgenta ale Planului de Guvernare propus de majoritatea pro-europeana, formata din PNL, PSD, USR, UDMR si Grupul Minoritatilor Nationale, pentru perioada 2025-2028. Reevaluarea si prioritizarea programelor de investitii reprezinta un pilon central al politicii de investitii pentru urmatorii trei ani si jumatate, avand in vedere reducerea la 40% a finantarii nerambursabile alocate prin perioada de programare 2021-2027, dar si disponibilitatile bugetare limitate.

 

• Introducerea cofinantarii Autoritatilor Publice Locale (APL), in functie de capacitatea financiara a acestora, pentru prioritizarea investitiilor;

          • Reevaluarea si prioritizarea programelor de investitii;

          • Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (ex: numar de locuitori, spor natural, numar de autorizatii de constructie);

          • Evaluarea utilizarii proiectelor finalizate (ex. numar racordati la retele de apa, canalizare etc.);

          • Standarde de cost revizuite;

• Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale;

          • Restrangerea schemelor, cu exceptia celor care cresc exporturi, scad importuri, si creeaza valoare adaugata (ex. procesarea produselor agricole, etc.);

• Evaluarea si esalonarea proiectelor din programul Anghel Saligny.

 

• Prioritizarea contracte CNAIR + sistare semnare de noi contracte;

• Calculul corect al personalului. Reducere cu 20% a angajatilor;

• Plan de reducere a subventiilor acordate companiilor din subordine;

• Reforma ROMATSA RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportul Otopeni si a celorlalte companii din subordinea Ministerului.

• Consilii de administratie formate din profesionisti;

• Reducere CA-uri, comitete;

• Transparenta (CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.);

• Limitare indemnizatii si salarizare;

•Indicatori de performanta → demiteri pentru neindeplinire;

• Reducere subventii si cresterea eficientei;

• Audit active;

• Sediu fiscal in Romania pentru companiile din domeniul aerian - conditionat de cadrul legislativ european. Solutii alternative - taxa fixa/ bilet outgoing;

• Crestere valoare - taxa rovigneta;

• Plafonarea pensiilor si salariilor;

• Testare functionari si personal de conducere angajat prin contract de mandat;

• Revizuire contracte colective de munca care prevad drepturi exagerate;

• Optimizare functionala si administrativa la nivelul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, precum si a unor institutii aflate in subordine, comasarea entitatilor cu atributii convergente sau complementare.

• Optimizarea structurii organizationale. Structura optima de personal, eliminarea pozitiilor redundante si o alocare eficienta a resurselor umane. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii are in subordine sau sub autoritate peste 50 de unitati.

• Automatizarea proceselor operationale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operationale, a personalului excedentar si la cresterea rapiditatii in livrarea serviciilor de transport catre cetateni.

• Reforma sistemului de taxare a transportului.

• Revizuirea sistemului de acordare a subventiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice si trecerea la un sistem axat pe numarul de calatori expediati, eficienta si calitate a serviciilor; valorificarea mai eficienta a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene aditionale pentru subventionarea transportului destinat categoriilor vulnerabile.

• Indeplinirea tuturor conditionalitatilor aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanta corporativa (OUG 109).

 

• Sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate catre polii urbani regionali. Eliminarea "saraciei in transporturi" prin accesarea de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a reformelor si investitiilor prevazute in cadrul Fondului Social pentru Clima - redeschiderea liniilor de cale ferata aflate in conservare, reducerea timpilor de parcurs prin reinnoirea sectoarelor de cale ferata secundare, achizitionarea de material rulant, pentru cresterea accesibilitatii comunitatilor defavorizate si izolate la serviciile de baza ale polilor urbani regionali, precum accesul la locuri de munca mai bine platite sau accesul la sistemele sanitare si de educatie ale acestora.

• Inlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 existenta prin achizitia a 12 trenuri de metrou si sistem de automatizare si siguranta cu finantare din Fondul pentru Modernizare.

• Statii de reincarcare pe reteaua de drumuri de mare viteza - autostrazi, drumuri expres, precum si drumuri nationale printr-un program, finantat prin Fondul pentru Modernizare.

• Statii de reincarcare mediul privat, finantat prin Fondul pentru Modernizare.

• Instalarea statiilor de reincarcare/ incarcare baterii si cresterea capacitatii retelei electrice din porturi, finantat prin Fondul pentru Modernizare.

• Implementarea unui program, finantat prin Fondul pentru Modernizare pentru inverzirea operatiunilor aeroportuare si portuare prin inlocuirea utilajelor si echipamentelor neperformante din punct de vedere al consumului de energie, cu utilaje si echipamente cu emisii zero.

• Implementarea unui program, finantat prin Fondul pentru Modernizare pentru inlocuirea flotei de vehicule pentru transportul rutier si feroviar de marfa, precum si a flotei pentru transportul de pasageri si marfa maritim si pe cai navigabile interioare, prin achizitia de vehicule cu emisii zero.

 

• Integrarea solutiilor de inteligenta artificiala pentru o adaptabilitate mai mare la cerintele pietei; Automatizarea prin robotic process automation (RPA) si Inteligenta Artificiala (AI)

• Investitii in tehnologii inovative: Sistemele de management a traficului de tip ERTMS/ITS trebuie sa fie extinse si sa devina standardul in domeniu. Finantarea acestora trebuie sa includa centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare si control

• Infiintarea Biroului Unic pentru Inmatricularea Autovehiculelor (RAR);

• Spatii de servicii concesionate: programul trebuie continuat intr-un ritm mai alert pentru toate spatiile de servicii de pe drumurile din tara, astfel incat cetatenii sa beneficieze de aceste servicii moderne.

 

• Corelarea MPGT cu strategiile locale si regionale si a planurilor de mobilitate urbana este esentiala, avand in vedere tendintele globale de concentrare a populatiei in jurul marilor orase. Mobilitatea urbana si metropolitana, logistica integrata si intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetatenilor, necesitand investitii majore si sustinute.

 

• Guvernul va tinti dublarea productiei nationale de materii prime si materiale de constructii utilizate in realizarea infrastructurii de transport pana in 2028, atat prin stimularea productiei interne, cat si prin diversificarea solutiilor tehnice pentru proiectele de infrastructura, astfel incat sa fie favorizate capacitatile de productie nationale.

 

• Autostrada A1 Sibiu - Pitesti si Lugoj - Deva pentru conectarea portului Constanta si a capitalei la vestul Europei;

• Autostrada de Centura a Bucurestiului A0 impreuna cu noi conexiuni radiale spre capitala;

• Autostrada A7 Ploiesti - Pascani;

• Autostrada A3 Transilvania Tg. Mures - Cluj - Oradea;

• Autostrada A8 Unirii Tg. Mures - Iasi - Ungheni;

• Autostrada Timisoara - Moravita;

• Autostrada A4 Sud "Alternativa Techirghiol";

• Autostrada Craiova - Lugoj cu ramificatia spre Tg. Jiu;

• Drumurile expres Craiova - Pitesti, Arad - Oradea, Bacau - Piatra Neamt, Focsani - Braila;

• Conexiunea zonei metropolitane largite Rm. Valcea la Autostrada A1 Sibiu - Pitesti prin modernizarea drumului national existent (etapa 1) si construirea unui drum expres nou (etapa 2).

 

• Magistrala Predeal - Brasov - Sighisoara - Simeria - Deva - Arad;

• Magistrala Arad - Timisoara - Caransebes - Craiova - Bucuresti;

• Magistrala Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor;

• Magistralele Giurgiu - Videle si Constanta - Mangalia;

• Stabilirea oportunitatii si elementelor generale de culoar si viteza pentru calea ferata de mare viteza Bucuresti - Cluj - Budapesta;

• Imbunatatirea conexiunii feroviare in Portul Constanta;

• Modernizarea statiilor de cale ferata in parteneriat cu autoritatile locale si imbunatatirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviara.

 

• Magistrala 6 Aeroport Otopeni - 1 Mai;

• Magistrala 4 Gara de Nord - Gara Progresu;

• Magistrala 5 Eroilor - Iancului - Pantelimon;

• Extensii ale magistralelor actuale in zonele metropolitane si reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 - Aeroport Henri Coanda.

 

• Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti;

• Dezvoltarea terminalelor cargo.

 

• FAST DANUBE - Decolmatarea sectoarelor de pe Dunare prin dragaj, pe sectorul comun Romania-Bulgaria, astfel incat sa se asigure navigarea continua fara blocaje si la un tonaj mai ridicat al navelor si barjelor cea mai mare parte a anului;

• Parteneriate intre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, autoritatile navale si cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investitii.

 

• retehnologizarea Unitatii 1 CNE Cernavoda si constructia Unitatilor 3 si 4.

• dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), cu incurajarea unei industrii locale pentru lantul de furnizare.

• construirea primei instalatii de detritiere din Europa la CNE Cernavoda, transformand Romania intr-un centru european pentru productia si exportul de tritiu (investitie cu Coreea de Sud).

• solutii financiare disruptive precum obligatiuni pentru energia nucleara, sisteme de credite energetice tranzactionabile si formarea unui consortiu nuclear international.

 

• valorificarea zacamintelor de gaze din Neptun Deep si Caragele pentru dublarea productiei de gaze incepand cu 2027.

• construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (ex: Isalnita - 850 MW, Turceni - 475 MW, Iernut - 430 MW, Midia - 80MW si Mintia - 1734 MW).

 

• instalarea a peste 5.000 MW eolian si solar si 3.000 MWh capacitati de stocare pana in 2027, sustinute din PNRR si FM.

• dezvoltarea energiei eoliene offshore si definirea perimetrelor de concesionare.

• construirea de parcuri fotovoltaice si stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unitati miniere.

• finantarea investitiilor in intregul lant de productie al bateriilor, celulelor si panourilor fotovoltaice.

• identificarea surselor pentru finantarea mineritului de litiu si neodim pentru dezvoltarea unei industrii nationale de productie a bateriilor si turbinelor eoliene.

 

• finalizarea investitiilor hidroenergetice sistate sau intarziate (ex: AHE Jiu, Rastolita, Cerna Belareca, Olt, Caineni, Racovita, Lotrioara, Surduc-Siriu, Pascani).

• construirea si finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj (CHEAP) in zonele cu potential.

 

• implementarea tehnologiilor BAT (Best Available Techniques) si CCS (Carbon Capture and Storage) in industria extractiva a carbunelui si in productia de energie, cu deduceri fiscale stimulative. Acestea includ captarea si stocarea CO₂ direct in mine, productia de hidrogen din carbune cu CCS si extractia de minerale critice din carbune.

• modernizarea centralelor pe carbune pentru a functiona hibrid cu biomasa, hidrogen si energie solara.

• punerea in conservare a unor exploatari de lignit si termocentrale pe carbune pentru a constitui o rezerva de capacitate in situatii exceptionale, subventionate ca obligatie de serviciu public, cu asigurarea sursei de finantare.

 

• dublarea capacitatii de schimburi transfrontaliere de energie electrica pana in 2030, atingand 7.000 MW prin noi investitii la Transelectrica.

• dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale de catre Transgaz (2,5 miliarde de lei).

• cresterea interconexiunilor cu pietele vecine si interconectarea strategica cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea pietelor de energie si gaze naturale.

• continuarea proiectelor pentru inaintarea, dezvoltarea si extinderea retelelor de gaze naturale, aprobate sau aflate in diverse faze de contractare sau construire prin Programul National "Anghel Saligny".

• modernizarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) din marile orase (ex: Bucuresti, Craiova, Constanta, Arad, Ramnicu Valcea).

 

Obiectivul general la acest capitol este cresterea graduala a cheltuielilor/ investitiilor de aparare cu pana la 5% din PIB conform evolutiilor mediului de securitate si deciziilor la nivelul NATO si UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de baza in aparare si 1,5% pentru cheltuieli conexe si investitii cu impact mai larg in domeniul apararii.

Printre proiectele majore vizate se afla accelerarea modernizarii si extinderii infrastructurii din bazele si centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordata principalelor baze si centre militare, unde sunt dislocate trupe si capabilitati ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, in mod special Baza 57 Aeriana Mihail Kogalniceanu, Baza Aeriana 71 de la Campia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Fetesti si Centrul de Instruire Intrunita de la Cincu.

 

• Program strategic pentru productia si prelucrarea materiilor prime critice;

• Un plan national de investitii si parteneriate strategice in productie, logistica si inovatie in aparare;

• Accelerarea accesarii fondurilor europene pentru modernizarea capacitatilor de productie din domeniul dual (civil si militar);

• Integrarea industriei de aparare in lanturile europene de aprovizionare.

• Un program dedicat pentru sprijinirea investitiilor productive ale Diasporei care se intoarce in tara;

• Crearea unui sistem de consultare constanta si institutionalizata cu mediul de afaceri in elaborarea politicilor publice;

• Continuarea operationalizarii Organizatiilor de Management al Destinatiei (OMD);

• Sustinerea investitiilor in turismul balnear pentru valorificarea resurselor naturale ale Romaniei;

• Sustinerea dezvoltarii domeniilor schiabile care sa absoarba impactul economic in zonele aflate in tranzitie energetica;

• Sustinerea inovarii si a Start-up-urilor in tehnologie.

 

• Crearea unui punct unic GIS (Geographic Information System - Sistem Informatic Geografic) la nivelul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara pentru toate domeniile (infrastructura/ gaz/ electricitate) in colaborare cu ministerul, pentru o gestionare optimizata a investitiilor.

• Adoptarea Codului amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor, care contine reglementari semnificative cu privire la digitalizare, prevede reducerea termenului procedurilor administratiei centrale si locale, asigura si simplifica executarea investitiilor, asigura transparenta dezvoltarii locale, respectiv, in cazul investitiilor, profesionalizeaza procedurile de achizitie publica.

• Cresterea calitatii construirii infrastructurilor de transport rutier, apa, gaze precum si a altor obiective de investitii.

 

• Crearea unor structuri de suport (juridic, financiar-economic, achizitii publice, managementul resurselor umane, IT) la nivelul ministerelor/ ordonatori de credite pentru institutiile subordonate si UAT-uri cu capacitate mai mare pentru UAT-urile mai mici - adoptare in anul 2025, intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Stabilirea si implementarea unor scheme de personal maximale;

• Reevaluarea proiectelor CNI;

• Evaluare si esalonare proiecte "Anghel Salgny";

• Introducerea cofinantarii APL-uri, in functie de capacitatea financiara a acestora, pentru prioritizare investitii;

• Introducere indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor - ex: numar de locuitori, spor natural, numar de autorizatii de constructie,

• Evaluarea utilizarii proiectelor finalizate (numar racordati la retele de apa, canalizare, etc);

• Standarde de cost revizuite;

• Stimulare performanta ex. alocari functie de grad de incasare impozite, responsabilizare autorizatii construire si stabilire corecta a impozitelor;

• Cresterea capacitatii de incasare a impozitelor. Crearea de parghii legale pentru retinerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-si platesc impozitele;

• Transferarea retelelor de utilitati publice neautorizate catre operatorii regionali autorizati;

• Raportarea la numarul real al populatiei (recensamant);

• Eficientizarea prin corelarea anuala a numarului de personal la UAT-uri, cu numarul persoanelor domiciliate pe raza UAT-ului inclusiv consiliile judetene (OUG 63/2010) - adoptare in anul 2025, intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Desfiintarea functiei de viceprimar la autoritatile administratiei publice locale cu o populatie mai mica de 1.500 de locuitori - adoptare in 2025, intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Adoptarea Codului Finantelor Publice Locale pentru asigurarea predictibilitatii finantarii autoritatilor locale - adoptare in anul 2025, intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Adoptarea Codului de Procedura Administrativa - adoptare in 2025, intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Revizuirea/ modificarea/ completarea Codului Administrativ pentru eficientizarea acestuia dupa 6 ani de la intrarea sa in vigoare.

• Desfiintarea structurilor publice din subordinea/ coordonarea ministerelor organizate la nivel regional - adoptare in 2025, intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Salarizare dupa performanta in administratia publica centrala si locala - adoptare in 2026, intrare in vigoare la 1 ianuarie 2027.

• Grile de salarizare nationale pentru UAT-urile care nu acopera salariile din venituri proprii.

• Adoptarea unei noi legi privind statutul functionarilor publici.

• Reformarea programelor de formare profesionala a salariatilor din administratia publica si consolidarea pregatirii alesilor locali, mai ales a celor care se afla la primul mandat - adoptare in 2025, intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Simplificarea procesului de atestare a inventarului bunurilor aflate in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale prin mutarea competentei de emitere a punctului de vedere de la MDLPA la nivelul fiecarui judet, respectiv la Institutia Prefectului – adoptare in 2025, intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Reorganizarea aparatului Institutiei Prefectului - adoptare in anul 2025, intrare in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Eliminarea indemnizatiei membrilor Autoritatilor Teritoriale de Ordine Publica - adoptare in anul 2025, intrare in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Eliminarea remunerarii membrilor organismelor cu rol consultativ fara personalitate juridica, constituite la nivel central sau local - intrare in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Armonizarea legislatiei privind integritatea in functiile publice cu decizia CCR in sensul asigurarii in sensul transparentizarii declaratiilor de avere si de interese - intrare in vigoare la 1 ianuarie 2026.

• Elaborarea cadrului legislativ pentru legea Capitalei.

• Organizarea unei evidente privind personalul contractual din administratia publica la nivelul MDLPA.

• Reorganizarea si restructurarea sau lichidarea intreprinderilor publice care inregistreaza pierderi 3 ani la rand si care nu presteaza un serviciu de utilitate publica, cum ar fi transport, termoficare.

• Reducerea cu 20% anvelopei salariale autoritatilor publice centrale, referitor la anul 2024

• Derularea, desfasurarea procedurilor de selectie a administratorilor la toate intreprinderilor publice si centrale.

• Eliminarea bonusurilor de pensionare la intreprinderi publice si autoritati publice.

• Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale inainte de implinirea varstei standard de pensionare aplicabile in regimul general al pensiilor – decembrie 2025

• Corporatizarea regiilor autonome – Potrivit prevederilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 187/2023 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare, intreprinderile publice existente prevazute la art. 2 pct. 2 lit. a) din OUG 109/2011 se pot reorganiza de catre autoritatile publice tutelare competente prin divizarea activitatilor de serviciu public de cele comerciale in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 187/2023. Activitatile comerciale divizate vor fi organizate in societati pe actiuni sau in societati cu raspundere limitata, potrivit prevederilor Legii nr. 187/2023.

• Revizuirea programelor europene in scopul eficientizarii fondurilor europene.

• Elaborarea cadru normativ pentru realizarea Inventarului National al Investitiilor necesare pentru dezvoltarea integrata locala, zonala, gestionat de un departament al reformei administratiei publice locale coordonat la nivelul Cancelariei Prim-ministrului sau Secretariatul General al Guvernului.

• Reducerea in medie cu 20% a numarului angajatilor din administratia publica centrala.

• Reducerea sporurilor si stimulentelor exagerate in administratia publica centrala si locala.

• Raportarea normei la politia locala la 1.500 de locuitori si coordonarea cu politia nationala.

• Analiza si eficientizarea prioritizarii investitiilor din programele nationale, introducerea cofinantarii UAT-urilor la anumite programe, de ex. construirea de stadioane.

 

• Finalizarea proiectelor din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), C5, C10, C11, C15;

• Program perioada 2025-2026;

• Prioritizarea, esalonarea si finalizarea proiectelor din programele nationale (PNDL, Anghel Saligny);

• Program multianual perioada 2025-2030;

• Modernizarea satului romanesc prin, realizarea consortiilor administrative (Jalon nr. 310 PNRR);

• Programul National de Infrastructura Judeteana (asfaltarea drumurilor de pamant);

• Programul national de cadastru si carte funciara;

• Programul National Dezvoltare Metropolitana;

• Programul National Consolidarea cladirilor cu risc seismic;

• Programul privind constructia de locuinte de serviciu, pentru tineret si sociale;

• Programul national pentru constructia de locuinte pentru tineri, destinate inchirierii;

• Programul national multianual de investitii in asezarile informale;

• Programul national de Constructii de Interes public sau social;

• Program national de dezvoltare pentru localitatile urbane sub 100.000 de locuitori;

• Program de dezvoltare a capacitatii economice a localitatilor urbane, inclusiv de construire si infiintare de parcuri industriale.

• Proiect tip de multiplicat.

 

• continuarea si finalizarea investitiilor in spitale si cladiri noi din PNRR si spitalele regionale Iasi, Cluj-Napoca, Craiova;

• identificarea posibilitatii extinderii retelei de spitale regionale;

• investitii in alte spitale si cladiri noi, din imprumuturi externe sau alte surse, inclusiv in parteneriat public-privat.

 

• absorbtia a 100% din granturi si maximizarea tragerilor din imprumuturi in functie de spatiul fiscal disponibil si de capacitatea de crestere a gradului de indatorare;

• Recastigarea increderii Comisiei Europene si renegocierea PNRR si cu transmiterea noii propuneri de modificare a planului astfel incat noua modificare sa fie in timp pentru aprobatarea in ECOFIN in luna septembrie 2025, cu respectarea termenelor si a criteriilor de eligibilitate stabilite la nivel european; renegocierea vizeaza securizarea tragerii integrale a componentei de grant si revizuirea componentei de imprumut prin mentinerea investitiilor mature;

• Deblocarea implementarii apelurilor deja lansate si reducerea termenelor de contractare si plata (ex. apel digitalizare IMM-uri);

• Implementarea accelerata a planului in perioada 2025-2026, in baza progreselor financiare si fizice raportate de Coordonatorii de Reforme si Investitii (ministerele de linie) si monitorizarte/ verificare saptamanala de catre coordonatorul national (MIPE);

• Prioritizarea proiectelor cu un progres fizic de peste 50% si contractate semnate, astfel incat implementarea acestora sa fie finalizata pana la 31 august 2026;

• Identificarea de surse de finantare alternative pentru proiectele excluse din noul PNRR sau , printr-o analiza a prioritizarii acestora in functie de spatiul fiscal disponibil, dar si din perspectiva obligatiilor contractuale si a riscului de plata a despagubirilor;

• Preluarea de catre MIPE in acord cu Comisia Europeana, acolo unde exista capacitate administrativa, a coordonarii unor investitii-cheie (ex: sanatate si educatie), pentru a imbunatati monitorizarea si gestionarea fondurilor in aceste domenii esentiale;

• Analiza oportunitatilor de redirectionare din componenta de imprumut a PNRR catre noile oportuntati de contributii nationale pentru viitorul Program European pentru Industria de Aparare (EDIP, 2025-2027), Programul Uniunii pentru Conectivitate Securizata (2023-2027) si instrumente financiare aferente Platformei Tehnologiilor strategice pentru Europa.

 

• Absortia a 100% din fondurile de coeziune pana in 2029 (N+2);

• Posibilitatea eficientizarii programelor, in contextul pachetului de flexibilitati pus la dispozitie de Comisia Europeana, in contextul evaluarii intermediare (mid-term review) si ReArm - cresterea prefinantarilor la nivelul programelor, extinderea perioadelor de eligibilitate ale programelor, introducerea noilor prioritati (aparare, locuinte sociale etc.);

• Introducerea unui sistem national de alerta timpurie si interventie rapida pentru proiectele intarziate si cu risc de dezangajare;

• Crearea unui mecanism fast-track pentru evaluarea si contractarea proiectelor mature si fezabile, in special cele din domeniul transporturilor verzi, digitale sau strategice;

• Reformarea mecanismelor financiare, pentru a asigura un flux coerent si predictibil al investitiilor;

• Simplificarea prin digitalizarea proceselor a procedurilor de evaluare , verificare, verificare, evaluare si autorizare, care are ca scop prin reducerea in primul rand a duratei si personalului alocat:

• Realocarea sumelor neatribuite catre prioritati strategice, inclusiv preluarea de proiecte nefinantate din PNRR;

• Adaptarea fluxurilor financiare si procedurale la noile cerinte de raportare si monitorizare;

• Modernizarea apelurilor si ghidurilor solicitantului, prin simplificare, eliminarea cerintelor redundante si digitalizare completa.

 

• Evitarea riscului de pierdere a alocarilor aferente Fondului pentru Tranzitie Justa pentru anul 2026 si accelerarea implementarii proiectelor pentru modernizarea si tranzitia justa la nivelul celor 6 judete eligibile (Hunedoara, Gorj, Dolj, Mures, Galati, Prahova);

• Consultarea cu partenerii judeteni si actualizarea planurilor de tranzitie justa aferente celor 6 judete, in raport cu noile realitati si gradul de maturitate al proiectelor;

• Deblocarea implementarii programului si elaborarea unui plan de masuri pentru evitarea riscului de decomitere aferent Programului de Tranzitie Justa;

• Identificarea unui portofoliu de proiecte in vederea includerii la finantare a acestora, pentru evitarea riscului de decomitere de peste 700 milioane de euro aferent anului 2026;

• Pregatirea si lansarea implementarii proiectelor aferente STEP prin Tehnologii strategice pentru Europa.

 

Fondul Social pentru Clima (FSC) este un nou instrument european de sprijin financiar, instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955, ca reactie la impactul social al extinderii sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2) asupra cladirilor si transportului rutier. FSC vine in sprijinul gospodariilor vulnerabile, al microintreprinderilor expuse si al utilizatorilor de transport vulnerabili, care sunt afectati in mod disproportionat de cresterea costurilor cu energia si transportul. Sprijinul financiar va contribui la atenuarea acestor efecte negative, odata cu implementarea sistemului ETS2, prevazut sa fie lansat in 2027, cu posibilitatea amanarii pana in 2028 in cazul unor preturi extrem de ridicate la energie.

 Obiective:

• Transmiterea catre Comisia Europeana cu celeritate a primei versiuni de lucru PNSC si stabilirea calendarului de lucru pentru pregatirea implementarii FSC.

• Transpunerea Directivei ETS2 de catre MMAP, prin actualizarea HG 780/2026 si a legislatiei secundare aferente; in absenta transpunerii, Comisia va considera planul ca fiind nerelevant si il va respinge;

• Transpunerea Directivei UE 2023/1791 privind eficienta energetica, de catre Ministerul Energiei, pentru a corela definitia saraciei energetice cu prevederile FSC;

• Elaborarea Planului National de Renovare a Cladirilor, de catre MDLPA, corelat cu indicatorii din PNSC;

• Aprobarea PNIESC (Planul National Integrat Energie - Schimbari Climatice), in versiunea sa revizuita.

 

• Sustinerea pozitiei Romaniei si implicarea activa in procesul de negociere la nivel european pentru ca Politica de Coeziune trebuie sa ramana principala politica de investitii structurale care sprijina eliminarea disparitatilor la nivelul Uniunii, urmarind in principal pastrarea unui nivel de circa ⅓ din CFM pentru PC, pastrarea accentului Politicii de Coeziune pe convergenta economica-sociala si teritoriala, dar cu o componenta relevanta/ puternica de competitivitate subsumata, dar si sprijinirea si sustinerea principiilor fundamentale ale politicii de coeziune: prealocare multianuala la nivel national, managementul partajat, parteneriatul si promovarea programelor regionale sau a componentei regionale in cadrul unui plan unic de tara.

• Lansarea unui proces coordonat de consultare interministeriala si interregionala, pentru agregarea nevoilor si propunerilor de reforme si investitii relevante pentru perioada 2028-2035;

• Constituirea unui mecanism national de guvernanta pentru CFM 2028-2035, care sa includa reprezentanti ai tuturor structurilor cu rol in politicile sectoriale si regionale.

 

Principalul obiectiv este reprezentat de revitalizarea patrimoniului cultural al Romaniei prin continuarea si dezvoltarea investitiilor in patrimoniul mobil/ imobil national, inclusiv cel aflat in proprietate privata:

• fonduri rambursabile: ratificarea prin lege a Proiectului "Temelii culturale" - aprobat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru refacerea patrimoniului imobil si imbunatatirea accesului la cultura;

• fonduri nerambursabile: includerea unui program RO-CULTURA in memorandumul de intelegere cu privire la urmatorul mecanism financiar SEE 2021-2028.

• Sprijinirea proiectelor si investitiilor in patrimoniul cultural apartinand minoritatilor nationale:

• stimularea diversitatii culturale prin sustinerea si finantarea artistilor, proiectelor culturale si a institutiilor de spectacole, inclusiv cele dedicate minoritatilor;

• continuarea reabilitarii, consolidarii unor cladiri/monumente reprezentative avand inraurire asupra patrimoniului cultural national, inclusiv cele dedicate minoritatilor: Opera Maghiara de Stat din Cluj-Napoca, Teatrul Evreiesc de Stat din Romania, Teatrul German de Stat Timisoara, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, TN Targu Mures;

• alocarea resurselor financiare pentru realizarea, sprijinirea functionarii institutiilor culturale prevazute in PNRR (e.g.: Institutul Cultural Maghiar, Muzeul Literar al Transilvaniei, Muzeul National de Istorie a Evreilor si al Holocaustului din Romania, Muzeul Comunismului si Muzeul Industrializarii Fortate).

 

• Investitii in infrastructura sportiva specifica in Complexurile Sportive Nationale cu prioritate pentru pregatirea loturilor nationale, inclusiv prin parteneriate public-private.

• Infiintarea a 8/10 centre regionale pentru performanta sportiva in parteneriat cu U.A.T. si Ministerul Educatiei Nationale (numarul acestora va creste in functie de obtinerea resurselor financiare din taxa de licentiere).