AKTOR Romania a contribuit decisiv la crearea celui mai lung tronson continuu de autostrada din Romania cand a incheiat lucrarile la Lotul 3 al autostrazii A0 Bucuresti Sud, intre Joita si Bragadiru. 

Aproape 400 de kilometri de autostrada unesc, de la 30 iunie 2025, Curtea de Arges cu Constanta, un nou record pentru infrastructura rutiera din Romania.

Anterior, cel mai lung tronson continuu de autostrada era, din decembrie 2023, format din segmentele A3 Tg Mures-Turda, A10 Turda-Sebes si A1 Sebes-Holdea. 

Acum insa, odata cu intrarea in circuitul rutier a Lotului 3, de aproape 18 kilometri, timpii de parcurgere a marilor distante scad, si scad inclusiv timpii de ocolire a Bucurestiului pe la sud, cu pana la 30 de minute, fata de traseul pe vechea sosea de centura. 

Iata cifrele si datele care definesc aceasta opera de arta inginereasca, semnata AKTOR Romania.

 

• 18 km de lucrari ingineresti complexe. Capetele lotului sunt la DN6 (Bragadiru, IF) si DJ 601A (Joita/Bacu, GR), cu un nod major de conexiune la Autostrada A1 (Bucuresti - Pitesti), in zona Ciorogarla;

• Judete traversate: Ilfov si Giurgiu. Lotul parcurge zona de sud-vest a regiunii metropolitane Bucuresti, deservind direct localitatile Bragadiru, Cornetu (DN6), Clinceni/Darvari, Ciorogarla (A1) si Joita/ Bacu si asigurand legaturi rapide pentru aceste comunitati;

• Cel mai lung dintre cele 3 loturi ale autostrazii A0 Sud;

• Contractat: 2019;

• Studiu si proiectare: 1 an;

• Constructie: 2021-2025;

• Beneficiar: CNAIR (Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere);

• Finantare: fonduri europene, prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 si Programul Transporturi (2021-2027).

Structuri rutiere si dotari:

Lotul include urmatoarele structuri:

• 4 poduri (ex. peste raul Sabar si peste raul Ciorogarla);

• 6 pasaje rutiere tip overpass (drumuri locale care trec peste A0) si 9 pasaje ale autostrazii 

(A0 trece peste drumuri sau cai ferate);

• 46 de podete pentru drenaj si traversari minore;

• Noduri si spatii servicii: un nod rutier major la intersectia cu A1 (Ciorogarla); doua parcari de scurta durata si doua spatii de servicii pe acest lot (care vor fi scoase la licitatie de CNAIR).

 

 

• Infrastructura rutiera: lucrari de terasamente (excavatii, umpluturi) si stabilizare teren, drum realizat la profil de autostrada pe 17,965 km, cu straturi succesive de fundatie si asfalt. S-au construit structuri majore (poduri si pasaje), inclusiv fundatii adanci si suprastructuri (grinzi prefabricate, placi de suprabetonare etc.).

• Cantitati notabile: 260.000 de tone de asfalt a fost necesar pentru intregul sector (straturi de baza, binder si uzura). 

• Instalatii si sisteme: montarea echipamentelor de iluminat (aprox. 620 de stalpi de iluminat pe intreg tronsonul). Implementarea de sisteme ITS moderne (camere video, senzori de trafic, panouri cu mesaje variabile) pentru monitorizare si informare, alaturi de retele de comunicatii dedicate autostrazii. S-au executat lucrari de semnalizare rutiera (marcaje orizontale si indicatoare verticale) si s-au montat parapete de siguranta metalice si panouri fonoabsorbante pe intregul lot.

• Relocari utilitati: proiectul a implicat relocari complexe de retele de utilitati - linii electrice de inalta tensiune (Transelectrica), conducte de gaze naturale (e.g., la pasajul Teghes) si magistrale de apa/canal - necesare pentru eliberarea coridorului autostrazii. 

• Expertiza multidisciplinara: pentru realizarea acestui lot au colaborat echipe de specialisti din diverse domenii ingineresti:

• inginerie rutiera si geotehnica (trasarea traseului, fundatii, terasamente); 

• inginerie de structuri (proiectare poduri si pasaje);

• inginerie electrica si telecomunicatii (sisteme de iluminat si ITS);

• specialisti in utilitati (retele edilitare) si protectia mediului;

• personal de supervizare, control calitate si siguranta.

 

• Decongestionarea traficului greu pe centura veche: Autostrada de centura A0 va prelua traficul de tranzit din jurul Capitalei (in special fluxul de camioane) de pe actualul DNCB, care in prezent se amesteca cu traficul urban. Astfel, Bucurestiul si zona sa preurbana vor fi ocolite de transportul greu pe distante lungi, reducandu-se aglomeratia si poluarea pe arterele existente.

• Reducerea timpului de calatorie intre A1 si A2: Soferii vor putea circula neintrerupt pe autostrada intre Bucuresti-Pitesti (A1) si Bucuresti-Constanta (A2), evitand semafoarele de pe vechea sosea de centura. Economia de timp estimata este de zeci de minute (in functie de trafic, chiar ore in perioadele de varf de trafic) pe ruta dintre vestul si estul tarii. Practic, constantenii care merg spre A1/Pitesti sau soferii dinspre Nadlac spre Constanta nu vor mai fi nevoiti sa intre in Bucuresti, ocolind Capitala si scurtand considerabil durata drumului.

• Conectivitate regionala sporita: Odata cu finalizarea Lotului 3, se inchide semi-inelul sudic A0, permitand legatura directa intre autostrazile A1 si A2 pe o distanta de ~51 km. Se creeaza astfel un coridor de mare viteza continuu intre regiuni importante - de exemplu, de la Craiova/Pitesti (sud-vestul tarii) pana la Constanta (litoral) - fara intreruperi. Acest fapt va facilita transportul de marfuri (inclusiv legatura Europa de Vest - Portul Constanta) si mobilitatea persoanelor, cu impact pozitiv asupra economiei (reducerea costurilor de transport, atragerea de investitii logistice) si asupra turismului (acces mai rapid catre litoral).

• Pe acest lot sunt asteptate fluxuri de ordinul zecilor de mii de vehicule/zi, predominante fiind vehiculele comerciale de tranzit. Capacitatea autostrazii asigura fluenta acestor volume, iar siguranta rutiera va fi imbunatatita fata de vechea centura (separare de sensuri, noduri denivelate, evitare intersectari la nivel). In plus, locuitorii din zonele Bragadiru - Joita vor beneficia de acces mai facil la reteaua nationala de autostrazi, stimuland dezvoltarea zonelor preurbane.