- In anul 2024, firma noastra a avut in lucru si a finalizat o serie de proiecte importante de cladiri publice. Acestea includ atat modernizari de edificii existente, cat si constructii noi, menite sa deserveasca comunitatile locale. Prezentam, in continuare, cateva exemple relevante, care ilustreaza anvergura si diversitatea acestor santiere. Unul dintre ele este modernizarea Centrului Scolar de Educatie Incluziva Nr. 1 (Sibiu) - reabilitarea unei cladiri vechi de 50 de ani, extinderea spatiilor educationale si dotarea la standarde moderne, in cadrul unui proiect de circa 4,3 milioane de lei. Lucrarea a fost finalizata in 2024, finantarea fiind asigurata din fonduri europene nerambursabile si contributie a autoritatilor judetene. Acum, centrul dispune de sali de clasa, cabinete de terapie si facilitati accesibilizate pentru elevii cu nevoi speciale.

Un proiect nou, aflat in derulare, este constituit de construirea bazinului de inot acoperit din Sebes. Lucrarea presupune realizarea unui centru de agrement cu bazin semi-olimpic (25×12,5 m) si facilitati adiacente (vestiare, cabinet medical, spatii administrative). Investitia totala este de aproximativ 16,1 milioane de lei conform devizului actualizat, finantarea fiind publica (fonduri alocate de autoritatile locale si judetene). Proiectul vizeaza crearea unei baze sportive moderne pentru comunitatea locala, lucrarile de constructii-montaj fiind contractate de Conlan.

Trebuie reamintita si reabilitarea/ extinderea Centrului Cultural (Ocna Sibiului) - un santier complex, inceput in 2023 si finalizat in 2024, ce a presupus extinderea, modernizarea si restaurarea unei cladiri culturale dintr-o zona turistica, precum si reamenajarea spatiilor publice adiacente. Acest proiect, derulat cu finantare publica, a implicat numeroase provocari tehnice (integrarea elementelor noi cu structura existenta) si urmareste valorificarea patrimoniului local, imbunatatind experienta culturala si de agrement a comunitatii. Prin astfel de obiective, ne-am consolidat prezenta in sectorul public, demonstrand capacitatea de a gestiona lucrari de anvergura, de la institutii de invatamant la facilitati sportive si centre culturale. Fiecare santier este abordat cu profesionalism si atentie la nevoile beneficiarului public, respectand termenele si standardele de calitate impuse.

 

 

- Bugetele pentru cladirile publice variaza in functie de complexitatea si dimensiunea proiectului, insa vorbim de obicei de investitii de ordinul milioanelor de lei. Autoritatile publice aloca fonduri semnificative pentru dezvoltarea sau reabilitarea acestor obiective, de multe ori prin combinarea mai multor surse de finantare. De exemplu, modernizarea unei scoli sau clinici poate necesita cateva milioane lei (precum cele aproximativ 4,23 milioane de lei investite in centrul de invatamant special din Sibiu), in timp ce construirea unor obiective mai mari - de tipul bazinului de inot de la Sebes - poate ajunge la peste 16 milioane de lei. Sursele frecvente de finantare includ fonduri europene nerambursabile, accesate prin programe operationale (regional, POR) sau prin PNRR, si acopera adesea o parte importanta din bugetul proiectului (de regula intre 40% si 80%, in functie de program). De pilda, in cazul centrului de educatie incluziva, o parte din finantare a provenit din fonduri UE. Astfel de finantari necesita cofinantare locala si respectarea stricta a criteriilor de eligibilitate si a indicatorilor de performanta stabiliti.

De asemenea, multe investitii sunt sustinute direct din bugetul de stat, din bugetele consiliilor judetene sau ale primariilor. Autoritatile locale prioritizeaza reabilitarea scolilor, spitalelor si monumentelor din fonduri proprii sau prin alocari guvernamentale. In cazul Sibiu si al judetelor din regiune, s-a remarcat o implicare activa a consiliilor judetene in finantarea proiectelor de interes comunitar (cum ar fi centre sociale sau culturale). Compania Nationala de Investitii (CNI) si fostele programe nationale de dezvoltare locala (PNDL, actualmente Programul "Anghel Saligny") constituie o alta sursa majora. Prin aceste programe se finanteaza constructia de sali de sport, bazine de inot, reabilitarea asezamintelor culturale, ori modernizarea infrastructurii edilitare in orase si comune. De exemplu, multe sali de sport scolare sau asezaminte culturale comunale au fost realizate prin CNI, in timp ce retelele de apa-canal sau modernizari de scoli in mediul rural au beneficiat de fonduri PNDL.

In practica, proiectele de cladiri publice sunt adesea multifinantate: o combinatie intre fonduri europene si contributii de la bugetul local sau de stat. Aceasta diversificare asigura resursele necesare, insa implica si coordonarea mai multor institutii finantatoare. Bugetele trebuie planificate riguros si aprobate in consiliile locale/ judetene, iar executia financiara este urmarita atent, dat fiind caracterul public al banilor investiti. Important de mentionat este ca, in actualul exercitiu financiar 2021-2027, ponderea fondurilor nerambursabile a scazut (UE finanteaza circa 40% din valoarea investitiei, restul provenind din contributii locale), ceea ce inseamna ca autoritatile locale trebuie sa isi dimensioneze bugetele proprii pentru a acoperi diferenta. Prin urmare, prioritizarea proiectelor cu impact mare si gasirea de solutii de finantare complementare devin esentiale pentru demararea si finalizarea cu succes a acestor investitii publice.

 

 

- Cladirea-monument istoric (Primaria Veche din Sibiu), restaurata de Conlan, constituie un exemplu de interventie atenta asupra patrimoniului. Restaurarea cladirilor clasate ca monument istoric necesita o abordare speciala atat din punct de vedere tehnic, cat si birocratic. Din perspectiva tehnica, fiecare astfel de proiect incepe cu o etapa ampla de documentare si expertiza: se analizeaza structura existenta, materialele originale si starea de degradare, pentru a stabili solutiile optime de interventie. Este esential ca tehnicile si materialele folosite sa fie compatibile cu cele traditionale, respectand totodata normele moderne de siguranta. De exemplu, la reabilitarea fatadei cladirii Rectoratului Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, echipa Conlan a folosit un sistem de materiale special conceput pentru fatade vechi, aplicat in mai multe etape atent controlate. Aceasta lucrare, prima de acest fel pentru companie, ne-a introdus practic in domeniul restaurarii monumentelor istorice, obligandu-ne sa imbinam vasta experienta in constructii noi cu cerintele de conservare ale unei cladiri cu valoare patrimoniala. Similar, la refacerea fatadei Primariei Vechi din Sibiu, s-a utilizat aceeasi tehnologie si s-au obtinut rezultate remarcabile - cladiri vechi care "stralucesc cu o fata noua" datorita interventiei profesioniste.

Din perspectiva birocratica, procedurile pentru avizarea si executia lucrarilor pe monumente istorice sunt semnificativ mai complexe fata de constructiile obisnuite. In Romania, astfel de interventii sunt reglementate de legea protejarii patrimoniului (Legea nr. 422/2001) si implica obtinerea unor avize speciale. In practica, acest lucru inseamna ca, inainte de a incepe santierul, proiectul tehnic trebuie aprobat de catre organisme abilitate: Directia Judeteana pentru Cultura (DJC) si, pentru monumentele de importanta nationala, chiar de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii. Documentatia de avizare a lucrarilor (DALI) si proiectul tehnic de executie trebuie sa includa studii istorice, relevee, expertize tehnice si solutii de conservare, pentru a demonstra ca propunerile respecta autenticitatea si integritatea monumentului. Abia dupa obtinerea avizelor de la cultura, se poate emite autorizatia de construire in regim special. Acest proces birocratic poate fi de durata si solicitant, insa este unul necesar pentru a asigura protectia monumentelor.

Noi abordam proiectele in cauza cu rabdare si rigoare: colaboram strans cu arhitecti specializati in restaurare si cu experti atestati (restauratori, ingineri de structuri cu experienta in consolidarea cladirilor vechi), tocmai pentru a elabora solutii conforme cu cerintele comisiilor de avizare. De asemenea, pe santier, lucrarile sunt supravegheate de diriginti de santier autorizati pentru monumente istorice, iar orice descoperire (de exemplu, elemente arhitecturale originale sau vestigii arheologice) este tratata cu maxima atentie, in cooperare cu autoritatile culturale.

Din punct de vedere tehnic, provocarea principala este sa imbinam tehnologia moderna cu tehnicile traditionale: folosim materiale contemporane acolo unde este nevoie de durabilitate (de exemplu, consolidari structurale cu beton armat sau otel discret integrate), dar finisam cu materiale compatibile cu epoca (tencuieli pe baza de var, pigmenti naturali, lemn reconditionat etc.), astfel incat aspectul final sa respecte stilul original. Solutiile sunt personalizate fiecarui monument - ceea ce a functionat la un sit poate fi inadecvat la altul - de aceea know-how-ul acumulat de compania noastra in diferite proiecte de patrimoniu devine un atu valoros.

In ceea ce priveste procedurile, ne asiguram ca toate etapele formale sunt parcurse corect: de la obtinerea clasificarii sau declasarii (daca e cazul), la avize de la mediu, cultura, autorizatie de construire, pana la receptia lucrarilor cu reprezentantii Ministerului Culturii. Birocratia este intr-adevar stufoasa, insa experienta noastra in astfel de demersuri ne permite sa anticipam cerintele si sa pregatim din timp documentatiile necesare. Am invatat ca o buna comunicare cu autoritatile si transparenta in executie (inclusiv vizite pe santier ale reprezentantilor Comisiei de monumente) sunt cheia pentru a evita blocaje. In final, satisfactia de a reda comunitatii o cladire de patrimoniu restaurata corect merita toate eforturile depuse.

 

 

- Proiectele publice vin la pachet cu un set particular de provocari, diferite pe alocuri de cele din mediul privat. In primul rand, cadrul de reglementari si standarde este mai strict in cazul lucrarilor publice. Aceste proiecte trebuie sa respecte numeroase norme impuse de autoritati la nivel local si national, care privesc nu doar calitatea constructiilor, ci si siguranta si accesibilitatea pentru utilizatori. De exemplu, la proiectele publice precum scoli sau institutii, este obligatorie conformarea cu standardele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilitati, ceea ce implica solutii tehnice speciale (rampe, lifturi, grupuri sanitare adaptate etc.). In schimb, in proiectele private exista o flexibilitate mai mare - desigur, si acestea trebuie sa respecte legislatia in vigoare (autorizatii, normative de siguranta la incendiu, seismicitate etc.), dar cerintele suplimentare specifice (precum accesibilizarea detaliata sau anumite avize speciale) pot fi mai putin numeroase decat la cladirile publice.

Un alt aspect este finantarea si controlul bugetar. Proiectele publice fiind finantate din bani publici (guvernamentali sau locali), impun o planificare foarte riguroasa a costurilor si un control strict al cheltuielilor pe tot parcursul executiei. Bugetul aprobat initial trebuie respectat indeaproape, iar orice ajustare (de exemplu din cauza cresterii preturilor la materiale) necesita aprobari suplimentare si poate fi dificil de obtinut. In mediul privat, desi si acolo bugetul este un factor-cheie, exista de regula mai multa maleabilitate: beneficiarul privat poate decide suplimentarea investitiei sau modificarea proiectului din mers, in functie de necesitati si posibilitati, fara a trece printr-un proces birocratic complex de reavizare a fondurilor. Desigur, depasirea costurilor nu este de dorit nici in privat, insa exista cazuri in care investitorul isi poate recalibra rapid planurile (sau amana anumite dotari) - optiuni mai putin disponibile la proiectele finantate din banul public. 

 

 

Legat de procedurile de achizitie, diferenta majora consta in faptul ca lucrarile publice sunt atribuite prin licitatii transparente si competitive, conform legislatiei privind achizitiile publice. Acest proces asigura concurenta corecta intre constructori si transparenta, dar poate conduce si la intarzieri in demararea proiectului (datorita duratei procedurilor de licitatie, contestatiilor posibile etc.) si la presiune pe pret. De multe ori, firmele de constructii castiga contracte publice prin oferta celui mai mic pret, ceea ce inseamna ca marja de profit este redusa si trebuie compensate eventuale variatii de cost prin eficienta. In contrast, in mediul privat, selectarea contractorului se face adesea direct sau prin negocieri, criteriile putand include mai mult decat pretul (de exemplu, termene, calitate, referinte anterioare). Asta ofera o flexibilitate sporita in inceperea proiectului (fara proceduri publice greoaie), insa si mai multa responsabilitate directa intre parti in privinta rezultatului.

Printre provocarile specifice proiectelor publice se numara si birocratia si termenele legale impuse. Documentatia stufoasa, avizele necesare, raportarile periodice catre finantatori publici - toate acestea adauga un nivel de complexitate administrativa. De exemplu, in executia unui proiect public, fiecare faza (proiectare, executie, receptie) este monitorizata si auditata mai strict, orice plata trebuie justificata conform contractului si pot exista intarzieri la plata daca bugetele institutiilor sunt amanate sau daca apar contestatii. In proiectele private, relatia contractuala directa cu beneficiarul face ca fluxul financiar sa fie, de regula, mai previzibil odata ce exista finantare asigurata, iar modificarile sau decontarile se negociaza intre client si constructor in mod flexibil. Cu toate acestea, merita mentionat ca exista si provocari comune ambelor tipuri de proiecte, care insa pot fi resimtite diferit. Un exemplu este criza fortei de munca calificate din constructii - un fenomen general in industrie. Lipsa de muncitori specializati afecteaza santierele indiferent de natura finantarii, insa in cazul proiectelor publice unde termenele sunt fixe (uneori legate de conditionalitati de finantare), presiunea de a gasi resurse umane suficiente la timp este si mai mare. De asemenea, cresterile de preturi la materiale si inflatia din ultimii ani au afectat atat proiectele publice, cat si pe cele private, insa mecanismele de ajustare a preturilor in contractele publice au fost initial rigide. Abia dupa 2021-2022 autoritatile au introdus clauze de revizuire a preturilor in contractele publice, pentru a compensa scumpirile, dar pana atunci constructorii au trebuit sa suporte costuri suplimentare sau sa lucreze cu marje diminuate. In schimb, in privat a existat mereu posibilitatea renegocierii sau re-esalonarii investitiei in functie de contextul economic.

In concluzie, proiectele publice pot fi considerate mai dificil de derulat din cauza birocratiei excesive, a intarzierilor potentiale in finantare si a constrangerilor legislative, dupa cum remarca si specialisti din industrie. In acelasi timp, ele ofera stabilitate (fiind sustinute de autoritati) si vizibilitate mare in comunitate, ceea ce pentru Conlan reprezinta oportunitati de a demonstra capabilitatile sale. Proiectele private ofera agilitate si negocieri directe, insa impun si ele rigoare si inovatie pentru a satisface asteptarile clientilor intr-un mediu concurential. Conlan a acumulat experienta valoroasa in ambele sfere si a invatat sa adapteze modul de lucru in functie de cerintele specifice, asigurand aceeasi calitate in executie fie ca lucreaza la o primarie, un spital public sau la o hala industriala privata.

 

 

- Privind spre viitor, Conlan si-a trasat o serie de investitii strategice menite sa asigure dezvoltarea si consolidarea afacerii in orizontul 2025-2030. Directiile principale vizeaza atat cresterea capacitatilor tehnice si operationale, cat si adaptarea la noile tendinte din constructii (digitalizare, sustenabilitate) si valorificarea expertizei de nisa in restaurarea patrimoniului. Dintre cele mai importante obiective si investitii planificate, se remarca dezvoltarea productiei proprii de structuri metalice. Incepand chiar din 2024, am initiat o investitie de peste un milion de euro intr-o facilitate de productie a structurilor metalice pentru constructii. Scopul este ca, pe termen scurt, cel putin 50% din necesarul de structuri metalice al proiectelor noastre sa fie acoperit in-house, reducand dependenta de furnizori externi si termenele de aprovizionare. Pe termen mediu, aceasta capacitate ne va permite nu doar sa deservim propriile santiere mai eficient, dar si sa oferim servicii si altor parteneri, devenind astfel un furnizor regional de structuri de otel. Investitia in fabrica de structuri va asigura si crearea de locuri de munca specializate si transfer de know-how in cadrul companiei.

O alta directie este constituita de digitalizarea si eficientizarea managementului proiectelor. Astfel, in perioada 2025-2030 vom implementa un software integrat de management care sa monitorizeze si sa gestioneze in timp real toate proiectele companiei, de la faza de ofertare pana la executie. Aceasta platforma digitala va oferi suport atat departamentelor tehnice (urmarirea stadiului fizic, a consumurilor de materiale, a graficelor de executie), cat si celor administrative si de management (monitorizarea costurilor, a cash-flow-ului, raportari). De asemenea, dezvoltam o platforma interna de colaborare si comunicare care sa faciliteze schimbul rapid de informatii si documente intre departamente si echipele din teren. Prin aceste initiative de digitalizare, ne propunem sa crestem transparenta, sa reducem erorile si intarzierile si sa imbunatatim capacitatea decizionala bazata pe date actualizate. Practic, vrem sa "imbratisam tehnologia" in toate aspectele activitatii noastre, ceea ce se va traduce in eficienta sporita si servicii de si mai buna calitate oferite clientilor.

Nu trebuie uitata nici extinderea expertizei in proiecte de patrimoniu si reabilitari complexe. Avand deja un portofoliu solid in zona restaurarilor, dorim sa ne consolidam pozitia de lider regional in acest segment. Pana in 2030, vizam implicarea in proiecte majore de reabilitare a monumentelor istorice la nivel national - cum ar fi cetati, castele sau ansambluri urbane de patrimoniu. Ne propunem sa investim in formarea continua a specialistilor nostri (arhitecti restauratori, ingineri, artisti restauratori) si in obtinerea tuturor certificarilor necesare pentru a aborda aceste lucrari de nisa. De asemenea, vom continua dotarea cu echipamente specifice restaurarii (schele modulare adaptive, aparatura de micro-sablare, scanere 3D pentru relevee digitale etc.), astfel incat sa putem oferi solutii la cheie in restaurare. Aceasta directie strategica nu este doar o oportunitate de afaceri - dat fiind numarul mare de monumente ce necesita interventie in Romania - ci si o misiune asumata de a contribui la salvarea si valorificarea patrimoniului cultural.

Referitor la cresterea durabila si extinderea pe noi piete, planurile noastre includ si extinderea ariei geografice de proiecte. Daca pana acum ne-am concentrat pe judetul Sibiu si zonele invecinate, in urmatorii ani intentionam sa participam la licitatii si investitii in alte regiuni ale tarii. Scopul este sa depasim granitele zonei actuale de operare si sa devenim un jucator recunoscut la nivel national.

 

 

Aceasta extindere va fi facuta intr-un mod sustenabil - nu urmarim expansiunea cu orice pret, ci "cresterea durabila" a businessului, pastrand standardele de calitate si eficienta care ne caracterizeaza. In termeni financiari, ne propunem sa mentinem tendinta de crestere anuala a cifrei de afaceri si a numarului de angajati, adaptandu-ne totodata la conditiile pietei. Fiecare an aduce provocari, insa obiectivul este ca la orizontul 2030 Conlan sa aiba o pozitie financiara solida, cu un portofoliu diversificat de proiecte si cu o echipa extinsa de profesionisti.

In fine, referitor la orientarea spre constructii sustenabile si inovatie, ne pregatim ca, in anii ce vin, sa integram tot mai mult principiile de sustenabilitate in proiectele noastre. Aceasta inseamna investitii in tehnologii verzi (de exemplu, echipamente pentru eficientizarea consumului de energie pe santier, utilizarea materialelor eco-friendly) si pregatirea pentru noile standarde de "cladiri verzi" si eficienta energetica ce se prefigureaza la nivel european. Pana in 2030, cladirile publice vor trebui sa atinga tinte ambitioase de reducere a emisiilor de carbon si a consumului energetic, iar Conlan doreste sa fie in avangarda acestei transformari. Intentionam sa dezvoltam competente in domeniul constructiilor pasive si al renovarilor energetice profunde (deep retrofit), pentru a putea oferi clientilor solutii complete de reabilitare sustenabila. Totodata, vom explora inovatii precum tehnologiile modulare si prefabricarea unor elemente, care pot creste calitatea si reduce timpii de executie pe santiere. Prin aceste investitii si directii strategice, ne propunem sa ne pastram dinamica pozitiva si sa ne adaptam continuu cerintelor pietei constructiilor.

Ne bazam pe experienta acumulata, pe profesionalismul echipei si pe parteneriate solide, pentru a atinge obiectivele stabilite. Suntem hotarati ca, in perioada 2025-2030, sa inovam, sa ne perfectionam si sa oferim in continuare servicii de cea mai inalta calitate clientilor nostri, consolidand reputatia Conlan ca expert atat in constructiile civile moderne, cat si in restaurarea cladirilor de patrimoniu.