Piata de arhitectura din Romania a fost evaluata la 307,5 milioane de euro la finalul anului 2024, in scadere cu aproape 9% fata de nivelul din 2022, dar cu peste 68% peste valoarea inregistrata in 2020 (182,2 milioane de euro), potrivit datelor incluse in studiul "Profesia de arhitect in Europa: Studiul Sectorial al Consiliului Arhitectilor din Europa (ACE) 2024", publicat in aprilie 2025. Evolutia spectaculoasa din ultimii 4 ani a sectorului a fost realizata in contextul unei dezvoltari deosebit de favorabile a pietei constructiilor din Romania in ultimii 6 ani (2019-2024), aceasta ajungand la valoarea de 60 de miliarde euro, preturi curente, la finalul anului 2024, conform aceleiasi surse.

In pofida evolutiei semnificative a pietei locale de arhitectura din ultimii 4 ani, numarul arhitectilor din Romania a scazut, ajungand la circa 6.200 de specialisti activit la finalul anului 2024, fata de cei 10.800 inregistrati in studiul din 2022. De aici rezulta o crestere de peste 58% a productivitatii, respectiv pana la o medie anuala de circa 49.609 euro per arhitect in 2022, de la 31.250 de euro per arhitect in 2022. In ansamblul sau, sectorul de arhitectura din Romania in 2024 este, valoric, de aproape patru ori mai mare (+287%) fata de nivelul din 2014 (79,4 milioane de euro), dar ramane sub recordul istoric de 337,6 milioane de euro atins in 2022.

Studiul sectorial este un raport bienal comandat de Consiliul Arhitectilor din Europa (ACE) si cofinantat de Programul Europa Creativa al Uniunii Europene, care colecteaza si analizeaza date statistice, sociologice si economice despre arhitectii europeni, piata arhitecturala si practicile arhitecturale. Cercetarea din 2024 marcheaza cea de-a noua editie a acestui studiu si stabileste un nou record, cu participarea a 29 de tari membre ACE, fiind cel mai mare numar inregistrat de pana acum.

Prin acest studiu, se colecteaza si analizeaza date statistice, sociologice si economice despre arhitectii europeni, piata arhitecturii si practicile arhitecturale. Bazandu-se pe raspunsurile a 28.000 de arhitecti din 29 de tari europene, editia din 2024 a Studiului a fost extinsa cu noi domenii de cercetare, facand-o cea mai cuprinzatoare analiza a profesiei de arhitect din Europa. Acesta serveste drept referinta indispensabila pentru oricine este interesat de arhitectura si mediul construit. Mai mult, studiul sectorial incorporeaza anchetele nationale din acest an efectuate in Germania de BAK si in Marea Britanie de catre RIBA, imbogatindu-i si mai mult domeniul de aplicare.

Studiul sectorial din 2024 arata ca acum exista 580.000 de arhitecti in 30 de tari europene, marcand o crestere de 8% in ultimul deceniu.

Romania este inclusa in studiu, unde procesul de colectare a fost sustinut de Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), cu o contributie semnificativa. Cele 926 de raspunsuri colectate in urma diseminarii chestionarului ofera datelor statistice un nivel de incredere satisfacator, iar informatiile prezentate au reprezentativitate reala pentru membrii OAR.

"Arhitectura nu se mai rezuma doar la construirea de structuri - ci la modelarea viitorului. Sustenabilitatea nu mai este o tendinta, ci o asteptare de baza. Peste 54% dintre arhitecti integreaza in mod regulat in proiecte solutii pentru un consum redus de energie, iar evaluarile post-ocupare devin standard in industrie. Misiunea este clara: arhitectii trebuie sa conduca lupta pentru un mediu construit rezilient, responsabil si pregatit pentru provocarile viitoare. Intr-o perioada de schimbari economice si incertitudine globala, arhitectii continua sa inoveze, sa creeze si sa inspire - proiectand spatii care sunt nu numai sustenabile si incluzive, ci si construite pentru a rezista testului timpului", a declarat Ruth Schagemann, presedintele ACE.

 

 

Desi numarul arhitectilor a crescut semnificativ in perioada 2017-2022, ajungand la 10.800 la finalul perioadei de referinta, studiul ACE din 2024 indica faptul ca in Romania erau activi, la finalul anului trecut, numai 6.200 de specialisti, respectiv o medie de 0,3 arhitecti la o mie de locuitori (jumatate fata de media de 0,6 arhitecti la mia de locuitori, raportata in 2022. Potrivit datelor ACE, in Europa (mai precis in cele 30 de tari analizate, dar care sunt definitorii pentru continent (Turcia, cu 72.500 de arhitecti in 2022 nu a mai fost inclusa in analiza din 2024) activeaza 580.000 de arhitecti, cei mai multi fiind in Italia (152.000 de specialisti), urmata de Germania (120.200), Spania (50.500), Marea Britanie (42.300) si Franta (30.600). Ca raport la numarul total al populatiei, cei mai muti arhitecti activi raportati la mia de locuitori sunt in Cipru (3,3), in Elvetia (3) si in Italia (2,6).

Raportul ACE mai indica faptul ca numarul total al arhitectilor din spatiul analizat (580.000) este cu aproape 8% peste nivelul din 2014, mentinandu-si trendul ascendent din ultimul deceniu.

Cei mai multi arhitecti, la nivel european, sunt barbati (55% din total), femeile reprezentand 45% din numarul de specialisti activi. Aceasta profesie a devenit tot mai atractiva in ultimul deceniu, la finalul anului 2024 fiind cu aproape 10% mai multe femei arhitect decat in 2014. In topul tarilor unde numarul arhitectilor de sex masculin este net superior se afla Elvetia (71%), urmata de Marea Britanie si Austria (70%). Tarile in care arhitectele predomina piata sunt Serbia (63%), Estonia (58%), Letonia (58%), Croatia (55%), Suedia (55%), Italia (54%), Norvegia (54%), Finlanda (52%) si Grecia (52%). In Romania, 50% din arhitecti sunt barbati si 50% femei.

Din punct de vedere al statutului, majoritatea arhitectilor din Europa lucreaza full-time. Circa 16% din arhitectii europeni au lucrat part-time in 2024, in timp ce numai 1% sunt someri sau nu lucreaza din diferite motive. Exista si cateva tari in care se lucreaza full-time in proportie de 90%, precum Croatia si Franta. In Romania, ponderea arhitectilor angajati full-time este de 79% (fata de 88% in 2022), in timp ce 19% lucreaza part-time, 1% nu profeseaza temporar sau au declarat ca s-au retras din activitate.

 

 

Ca forma de organizare, cei mai multi arhitecti din Europa lucreaza in birouri individuale (46% din total), arhitectii asociati sau salariati reprezinta 23% din total (in crestere fata de 18% in 2022), 8% se descriu ca liber-profesionisti (freelancers) - numarul acestora fiind in scadere fata de nivelul din 2022, circa 4% lucreaza ca arhitecti in-house pentru diverse companii, iar 10% lucreaza in alte pozitii in mediul privat. Sectorul public angajeaza 13% din arhitecti, cota peste cea raportata in urma cu doi ani (10%). Grecia inregistreaza cea mai mare pondere a arhitectilor care activeaza in birouri individuale (aproximativ 60% din total), iar Lituania inregistreaza cea mai mare pondere a specialistilor incadrati ca parteneri si directori (56%). Cei mai multi liber-profesionisti activeaza in Belgia (33%), in timp ce tarile cu cei mai multi arhitecti angajati in sectorul public sunt Finlanda (18%), Germania (15%) si Portugalia (15%). In Romania, circa 37% din arhitecti lucreaza in birouri individuale, 15% sunt parteneri/ directori, 14% profeseaza ca asociati, 27% sunt salariati in mediul privat si 3% sunt liber-profesionisti. Sectorul public din Romania angajeaza aproximativ 4% din arhitectii din tara.

Piata europeana de arhitectura este una extrem de experimentata. Peste 34% din specialisti au cel putin 25 de ani de experienta in domeniu, aceasta pondere crescand in ultimii doi ani. Alti 32% dintre arhitecti au profesat intre 15 si 24 de ani, iar numai circa 12% din specialisti au sub 5 ani de experienta in domeniu. Tarile cu cea mai mare pondere a arhitectilor cu peste 25 de ani de activitate sunt Letonia (61% din total), Estonia (54%), Olanda (54%), Lituania (50%) si Slovacia (50%). Datele pentru Romania indica o pondere de 22% a arhitectilor cu experienta de peste 25 de ani, in timp de 20% din specialisti au experienta de 6-9 ani. Ponderea arhitectilor cu experienta de pana in 5 ani este de 11%, circa 19% din profesionistii locali au intre 10 si 14 ani de experienta si 15% - intre 15 si 19 ani. Alaturi de Polonia, Malta, Cehia si Belgia, piata de arhitectura din Romania este una dintre cele mai tinere din Europa.

Din punct de vedere al varstei arhitectilor activi, la nivel european, 26% dintre arhitecti au sub 40 de ani, 26% au intre 40 si 50 de ani. Ceilalti aproape cinci din zece (48%) au peste 50 de ani. Sunt 3 tari in care preponderenti sunt arhitectii tineri: Romania, Malta si Belgia, la polul opus aflandu-se tari precum Estonia, Letonia, Lituania, Olanda si Serbia, unde intre 30% si 40% dintre specialisti au cel putin 60 de ani. In Romania, aproape jumatate (48%) dintre arhitecti sunt tineri, cu varste sub 40 de ani, alti 34% au intre 40 si 54 de ani, in timp ce 18% sunt seniori, de peste 55 de ani.

 

 

Valoarea totala inregistrata in 2024 pe piata europeana a constructiilor (in cele 30 de tari monitorizate de ACE si fara Turcia si Rusia), a fost estimata la 2.631 miliarde euro (inclusiv infrastructura si inginerie civila). Sunt patru piete - cele din Germania, Marea Britanie, Franta si Italia -, care genereaza mai mult de jumatate din aceasta valoare. Raportat la numarul de locuitori, cele mai mari valori sunt consemnate in Luxemburg, Norvegia, Elvetia si Belgia.

In Romania, piata constructiilor a fost evaluata la 60,6 miliarde euro preturi curente (inclusiv lucrari de infrastructura si inginerie civila) in 2024. In 2021, cercetatorii estimau piata locala a constructiilor la 65,7 miliarde euro, iar in 2022, la 57,4 miliarde euro.

Dupa o crestere semnificativa a pietei europene a constructiilor in perioada 2015-2019, pandemia de coronavirus a inversat temporar acest trend. In 2020, piata europeana de constructii a scazut cu 5% fata de 2019, pana la 2.085 miliarde euro, insa traiectoria crescatoare a fost reluata in 2021 (+10,7%, la 2.430 miliarde euro) si a continuat in 2022 (+3,4%, la 2.513 miliarde euro) si in 2024, cand a atins un nou record, de 2,631 miliarde euro.

 

Sectorul de arhitectura este dependent de evolutia pietei de constructii, urmand-o indeaproape. Astfel, cresterea din ultimii ani din domeniul constructiilor s-a resimtit si la nivelul arhitecturii, care a inregistrat o majorare de 24% de la cercetarea anterioara, din 2022, ajungand la circa 26,2 miliarde euro la finalul anului 2024. Aceasta valoare reprezinta putin sub 1% din totalul pietei europene de constructii, si echivaleaza cu un volum de lucru mediu de aproximativ 46.400 de euro pentru fiecare arhitect activ pe continent. Cifra de 26,2 miliarde euro reprezinta totalul cifrei de afaceri sau valoarea cumulata a tuturor veniturilor generate in aceasta profesie. Cifrele indicate pentru fiecare tara in parte sunt estimative si trebuie luate in considerare cu precautie, precizeaza autorii studiului.

 

 

Cele mai mari piete de arhitectura sunt cele din Germania (6,72 miliarde euro in 2024), Italia (3,85 miliarde euro) si Marea Britanie (3,7 miliarde euro), care genereaza aproape jumatate din piata. Aceste tari au dominat clasamentul pietelor de arhitectura in ultimii zece ani.

Sectorul de arhitectura din Romania se situa la circa 307,6 milioane de euro la finele anului 2024, de unde rezulta o productivitate medie anuala de circa 49.609 euro per arhitect. Sectorul local de arhitectura s-a inscris pe un trend ascendent in ultimii ani, dupa scaderi semnificative in anii de criza, fiind, in 2022, valoric, de aproape patru ori mai mare (+287%) fata de nivelul din 2014 (79,4 milioane de euro), dar ramane sub recordul istoric de 337,6 milioane de euro atins in 2022. Circa 68% din proiecte din Romania reprezinta constructii noi, mult peste media europeana de 40%.

Din punct de vedere al tipului de proiecte realizate, cele mai multe proiecte, la nivel european, dar si national, provin din sectorul rezidential privat, care este dominat, la randul sau, de locuintele individuale. In ansamblu, 91% dintre arhitectii activi in Europa au lucrat cel putin la un proiect de locuinta individuala in 2024, acest sector generand 54% din veniturile medii realizate in acest domeniu. Diferenta de 46% din lucrarile de arhitectura este impartita intre segmentele cladiri comerciale si celelalte sectoare publice si private, dar niciunul din aceste sectoare nu genereaza mai mult de 10% din veniturile anuale din domeniu: cladiri pentru retail (9%), locuinte publice (7%), imobile sanitare (6%), alte proiecte private (4%), constructii industriale (4%) etc.

Proiectarea de cladiri ramane cel mai important tip de serviciu oferit de arhitecti. Designul conceptual reprezinta aproximativ 31% din piata, in timp ce designul detaliat are o pondere putin mai mica, de 29%. Impreuna, proiectarea cladirilor reprezinta 60% din piata de arhitectura.

 

 

Sentimentul general pe piata europeana de arhitectura s-a inrautatit dupa anul 2022. Desi 19% dintre arhitecti se asteapta ca volumul lor de munca sa creasca in urmatoarele 12 luni, aproape dublu fata de acest numar, 37% estimeaza ca volumul de activitate sa scada. Cea mai comuna opinie, exprimata de 43% dintre arhitecti, este ca volumul de lucru nu se va modifica in pana la finalul acestui an. Diferenta dintre cei care se asteapta ca volumul de munca sa creasca si cei care asteapta scadere ofera o cifra a soldului. Anul acesta este un sold negativ de -18, cei mai pesimisti fiind arhitectii din Germania (-63), in timp ce arhitectii din Suedia si Irlanda sunt cei mai optimisti.

In Romania, circa 46% se asteapta ca piata de proiecte sa stagneze in 2025, la nivelul din 2024, aproximativ 35% estimeaza o crestere a volumului de lucru si 16% asteapta o reducere a comenzilor de proiecte.