- Infrastructura Romaniei are nevoie in continuare de investitii mari, actualul context politic, economic si militar impunand definirea clara a prioritatilor pentru perioada 2025-2027. Pornind de la Master Planul General de Transport al Romaniei, coroborat cu proiectele derulate prin programele cu finantari europene (Transport si PNRR), guvernul tarii noastre are dificila misiune de a identifica si de a asigura cofinantare acelor lucrari si proiecte care pot asigura absorbtia fondurilor, la termenele convenite. Daca alocarea din PIB a mai mult de 2,5% pentru cheltuielile cu specific militar este o tinta acceptata de Romania, consider ca o mare parte din acestea ar putea cuprinde lucrari de constructii specifice. Dezvoltarea infrastructurii trebuie sa continue in tara noastra, tinandu-se cont de faptul ca fara investitii in acest domeniu nu se pot inregistra si veniturile bugetare necesare.

 

- Dupa cum am mentionat anterior, sumele necesare finalizarii marilor proiecte se pot asigura prin prioritizarea platilor catre acele lucrari care au sanse reale de finalizare la termenele stabilite prin contracte. Finalizarea autostrazii A7 (ceruta, de altfel, si de UE), lucrarile de reabilitare C.F. in zona de frontiera cu Ucraina, alaturi de amenajarile portuare din proximitatea acestora, trebuie sa beneficieze de fondurile necesare. Desigur, marirea fondurilor alocate pentru aparare trebuie sa se regaseasca in lucrari de infrastructura. Parteneriatele public-private (PPP) nu au avut succes in Romania, exceptand unele contracte de mica anvergura, locale si cu venituri predictibile. Sunt cateva conditii de baza pentru ca PPP sa aiba sanse de reusita. Deoarece, printre acestea, de o importanta majora sunt stabilitatea politica si financiara, securitatea in zona, predictibilitatea riscurilor, este evident ca vremurile pe care le traim nu sunt compatibile cu acest gen de contracte.

- Pot aparea din nou scumpiri mari in ceea ce priveste costurile cu materialele de constructii, fluctuatia preturilor la carburanti precum si acuta problema a fortei de munca. La toate acestea, as adauga si mecanismele stufoase prin care se face decontarea lucrarilor executate, mult invocata "debirocratizare" a institutiilor statului ramanand un deziderat fara o rezolvare concreta. Comisia Europeana a solicitat tarilor membre o "relaxare" in ceea ce priveste fondurile europene, cu masuri concrete, cum ar fi plati sub forma de sume forfetare, acceptarea modificarilor necesare in contracte, utilizarea de aplicatii software compatibile.

- Ne confruntam in activitatea de consultanta inginereasca (proiectare, supervizare, contract - management) cam cu aceleasi probleme din trecut, care sunt legate de scaderea drastica a personalului de specialitate, lipsa unui contract cadru pentru servicii, mecanisme de plata improprii serviciilor intelectuale, existenta unor penalitati contractuale aberante, criterii de evaluare a ofertelor care duc la atribuirea contractelor pe baza pretului, disparand pur si simplu calitatea serviciilor. Din toate acestea, rezulta din pacate o tot mai mica preocupare pentru asigurarea unor servicii de calitate, implicit disfunctionalitati in derularea contractelor.

- Tot mai multe companii din asociatia noastra folosesc dronele (UAV) in etapele de proiectare in vederea obtinerii de date privind morfologia si structura terenurilor intr-un timp mai scurt si la o rezolutie acceptabila. UAV-urile sunt folosite mai nou si in activitatea de supervizare, asigurandu-se urmarirea si observarea lucrarilor executate de antreprenori, chiar si in schimburi prelungite. Imaginile captate sunt transmise catre beneficiari prin rapoarte saptamanale si lunare, intocmite de expertii nostri. Sunt progrese si in implementarea BIM, specialisti din ARIC fiind cooptati in grupul de lucru al Guvernului Romaniei care lucreaza la "foaia de parcurs privind BIM in Romania". Mai multe companii si-au achizitionat aplicatiile software, iar prin cursuri interne isi formeaza echipe dedicate. Consideram ca in aceasta perioada, in lipsa unui cadru legislativ - normativ, conditionarea utilizarii tehnologiei BIM de participare la unele oferte, este restrictiva, inacceptabila. In ceea ce priveste inteligenta artificiala, consideram ca se impun reglementari privind aportul acesteia in elaborarea proiectelor de infrastructura.

- Asa cum am precizat, credem ca se impune adoptarea unui Contract National pentru Servicii de Inginerie, corelat cu prevederile HG nr. 1/2018. De asemenea, sunt necesare actualizari in domeniul achizitiilor publice, iar autoritatile romane ar trebui sa ia act de noile prevederi din directiva europeana, in curs de a fi lansata pe piata in luna august 2025. As incadra la acest subiect si necesitatea de a se modifica/ actualiza multe din standardele si normativele aflate in vigoare, unele cu o vechime de peste 40 de ani. Multe elemente ce au intervenit in timp (materiale, tehnologii, chiar si modificari climatice) impun cel putin revizia acestora.

- Ca obiectiv pe termen scurt si mediu, avem in vedere, cel putin urmatoarele։ organizarea de cursuri periodice privind implementarea BIM si managementul contractelor (HG nr. 1/2018), cresterea numarului de companii in cadrul ARIC, intinerirea personalului de specialitate si promovarea acestora in proiecte, cresterea calitatii serviciilor, reprezentarea la un inalt nivel profesional in cadrul organizatiilor internationale (EFCA si FIDIC) si organizarea unei conferinte anuale EFCA in Romania.