Conform surselor disponibile, pana la finalul anului 2030 investitiile care pot fi alocate pentru dezvoltarea infrastructurii de apa si canalizare sunt de aproximativ 10 miliarde euro, din care 7 miliarde euro, ar putea proveni, prin supracontractare, din fonduri europene alocate prin Programul Dezvoltare Durabila (PDD) 2021-2027, prin care vor fi continuate proiectele demarate prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 si care nu au fost finalizate pana la termenul limita prevazut. Finantari importante vor fi alocate si din surse locale ale operatorilor regionali ai retelelor de apa-canal, din alte surse bugetare locale, din Fondul de Intretinere, Inlocuire si Dezvoltare (IID), din PNRR, dar si din Programul National "Anghel Saligny" (PNDR). Alocarile disponibile prin toate sursele mentionate nu vor fi, insa, suficiente pentru a acoperi necesarul de investitii, caz in care vor trebui identificate resurse suplimentare, avand in vedere faptul ca PDD 2021-2027 este ultima perioada de programare prin care Uniunea Europeana va mai sprijini dezvoltarea Romaniei. 

Potrivit estimarilor, PDD 2021-2027 va aduce 3.768 km de conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distributie din reteaua publica de alimentare cu apa si 3.209 km pentru cea de colectare a apelor uzate.

Conform datelor disponibile, in perioada de programare 2014-2020, dintr-o alocare POIM de circa 1,5 miliarde euro au fost utilizati aproximativ 1,1 miliarde euro, iar restul au fost fazati. POIM 2014-2020 a finantat proiecte integrate de apa si apa uzata, noi si fazate, in aglomerari mai mari de 2.000 l.e., acordandu-se prioritate aglomerarilor cu peste 10.000 l.e. 

Potrivit datelor Administratiei Nationale "Apele Romane" (ANAR), disponibile pentru anul 2023, la nivel national, exista un numar de 2.393 retele de canalizare, din care 1.813 sunt functionale si 580 se aflau, la finalul lui 2023, in diferite stadii de executie. In ceea ce priveste statiile de epurare a apelor uzate, au fost evidentiate 1.080 de statii de epurare, din care 778 sunt functionale, iar alte 302 sunt noi, finalizate, la care populatia nu a fost racordata inca sau aflate in probe tehnologice/ dezafectate. 

Gradul de acoperire cu sisteme de colectare a apelor uzate, in aglomerari mai mari de 2.000 de locuitori echivalenti, corespunde unei incarcari biologice de circa 73,1% locuitori echivalenti. Gradul de acoperire cu statii de epurare a apelor uzate corespunde unei incarcari biologice de circa 72,1% locuitori echivalenti, ceea ce inseamna o crestere cu 15%-20% comparativ cu situatia de acum 15 ani, potrivit ANAR.

In ceea ce priveste situatia la nivel judetean, cele mai ridicate grade de racordare la retele de canalizare (peste 80%) au fost identificate in 12 judete: Alba, Botosani, Brasov, Cluj, Constanta, Covasna, Hunedoara, Mehedinti, Mures, Salaj, Sibiu si Timis, precum si in aglomerarea Bucuresti. La polul opus (intre 30% si 50%), se situeaza judetele Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Teleorman si Ilfov. Referitor la gradele de racordare la statiile de epurare, in 10 judete - Brasov, Cluj, Constanta, Covasna, Hunedoara, Mehedinti, Mures, Salaj, Sibiu, Timis si in aglomerarea Bucuresti s-au inregistrat valori de peste 80%. La polul opus, valori de racordare (intre 30% si 50%) s-au inregistrat in 6 judete, respectiv Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ilfov, Olt si Teleorman.

 

Sursa de apa Siriu, Buzau 

 

Potrivit celor mai recente rapoarte, extremele climatice din ultimii ani au avut un impact negativ asupra intregului continent. La nivel european, este de asteptat o crestere a vulnerabilitatii resurselor de apa ca efect al schimbarilor climatice, dar proiectiile climatice au inca un grad ridicat de incertitudine. Schimbarile climatice din Romania se incadreaza in tendinta globala de incalzire, avand insa particularitati regionale legate de pozitia in partea sud-estica a Europei Centrale si de existenta lantului carpatic. Aceste schimbari includ evolutia principalilor parametri climatici, succesiunea sezoanelor, existenta unor fenomene extreme si a tendintelor de desertificare. Avand in vedere faptul ca resursa oferita de apele interioare are cea mai importanta pondere in satisfacerea necesitatilor de apa ale economiei Romaniei, monitorizarea si cunoasterea acesteia, inclusiv evaluarea tendintelor de evolutie viitoare a acesteia, sunt esentiale pentru stabilirea masurilor de adaptare necesare la nivelul fiecarui bazin hidrografic.

Romania dispune de o retea hidrografica cu o lungime de 78.905 km, constituita din rauri de campie, cu scurgere lenta si zone inundabile largi, si rauri de deal si de munte, cu scurgere rapida. Intreaga retea hidrografica a tarii colecteaza si trimite apele, direct sau indirect, in Marea Neagra. Resursele de apa din raurile interioare sunt de circa 40 miliarde mc, ceea ce reprezinta circa 20% din resursele de apa totale ale fluviului Dunarea la intrarea in tara. Insa regimul scurgerii raurilor este foarte diferit de la un an la altul si de la o regiune la alta, atat datorita pronuntatei variatii in timp a factorilor climatici, cat si diversitatii foarte mari a celorlalti factori fizico-geografici.

Desi calitatea apei potabile a crescut semnificativ, in ultimii ani, in urma investitiilor majore desfasurate la nivel national sub patronajul operatorilor regionali, cantitatea si calitatea resurselor de apa este in scadere. Provocarile pentru companiile de apa in acest moment se resimt in scaderea volumului de apa la sursa si afectarea in sens negativ a calitatii apei la sursa. De asemenea, eforturile financiare ale companiilor sunt mai mari pentru obtinerea unui produs conform cerintelor legale. Pe masura ce la nivel mondial exista o amenintare iminenta privind deficitul de apa, pentru anii urmatori, abordarea de catre operatori a riscurilor legate de apa (seceta, limitarea accesului la apa sau contaminare), devine imperativa, nu numai pentru sustenabilitatea acestora, ci si pentru succesul initiativelor care vizeaza combaterea schimbarilor climatice, inclusiv tranzitia la o energie mai curata, verde. 

 

 

Planul de Siguranta a Apei (PSA) reprezinta cadrul de identificare a pericolelor, de evaluare a riscurilor si de management al riscului, impreuna cu masuri de control, de monitorizare, planuri pentru incidente si situatii de urgenta, cu procedurile aferente, intocmit si implementat in vederea furnizarii unei ape sigure pentru consumul uman. Obiectivul PSA este de a asigura apa potabila curata si sanogena, prin practici corespunzatoare de captare, tratare, inmagazinare si distributie, prin reducerea contaminarii surselor de apa, prin tratarea/ dezinfectia apei pentru a reduce sau indeparta agentii/ substantele contaminante care ar putea exista, in vederea conformarii la normele in vigoare privind calitatea apei potabile, precum si prin prevenirea recontaminarii in timpul stocarii, distributiei, transportului si utilizarii apei potabile. Toti operatorii regionali ai retelelor de apa si canalizare din Romania au obligatia de a actualiza aceste planuri periodic si de a veni cu masuri pentru protectia calitatii apei potabile.

SPA al companiei Apa Canal SA Galati a fost avizat favorabil de Directia de Sanatate Publica a Judetului Galati in luna august 2023 si a fost actualizat ultima data in 2024. In SPA, operatorul a identificat pericole/ riscuri potentiale de natura biologica, chimica, fizica si radiologica pe toate segmentele diagramei de flux corespunzatoare etapelor de producere si distributie a apei si a stabilit masuri de control capabile sa previna, sa elimine sau sa reduca pericolele identificate pentru siguranta apei, atat pentru sistemul de alimentare cu apa din sursa de suprafata, cat si pentru sistemul de alimentare cu apa din sursa subterana. In contextul schimbarilor climatice din ultimii ani, cel mai important risc il reprezinta seceta, care genereaza scaderea nivelului apei in foraje si, pe cale de consecinta, a debitului de apa extras.

La randul sau, compania APAVITAL SA Iasi are elaborate planuri de siguranta a apei (PSA) pentru fiecare sistem de aprovizionare cu apa pe care il are in exploatare, respectiv 27 PSA pentru cele 92 sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila (pentru 92 comune si orase), un plan de siguranta al apei fiind intocmit pentru mai multe sisteme de alimentare cu apa care utilizeaza aceeasi sursa de apa. 

"Planurile pentru sistemele de aprovizionare cu apa aflate in exploatare au fost intocmite si trimise pentru avizare la directiile de sanatate publica judetene in termenul de 270 de zile de la publicarea Ordinului nr. 2.721/2.551/2.727/2022, prevazut de acesta, respectiv 28 iulie 2023. Pentru fiecare etapa a lantului de aprovizionare cu apa (captare, tratare, distributie) au fost identificate pericolele (fizice, chimice, microbiologice, radio­logice) si au fost analizate, respectiv s-a facut evaluarea riscurilor: evaluarea probabilitatii, a nivelului riscului pentru fiecare pericol identificat care afecteaza sistemul si consecintele acestuia, respectiv gravitatea efectului. Furnizarea, tratarea si distributia apei destinate consumului uman fac obiectul unei abordari bazate pe riscuri care acopera intregul lant de aprovizionare cu apa, de la bazinul hidrografic, trecand prin captarea, tratarea, inmagazinarea si distributia apei pana la robinetul consumatorului. Astfel, planurile de siguranta a apei intocmite de catre furnizorii de apa trebuie completate in cursul anului 2028, pe baza evaluarii riscurilor din bazinele hidrografice, ce trebuie realizata de catre autoritatea competenta de gospodarire a apelor pana la data de 1 iulie 2027. Ulterior, planurile vor fi revizuite si reavizate din 6 in 6 ani sau ori de cate ori intervin modificari in sistemul de aprovizionare cu apa. De asemenea, evaluarea riscurilor care vizeaza sistemele de distributie interioara a apei se realizeaza pana la data de 1 ianuarie 2029 de catre directiile de sanatate publica judetene. Prin urmare, PSA-urile intocmite si avizate pana in prezent de APAVITAL SA se vor actualiza prin completare cu evaluarea riscurilor din bazinele hidrografice si cele aferente retelelor de distributie interioara a apei", a precizat dr. ing. Mihail Dorus, directorul general al APAVITAL SA.

 

 

In cadrul Apa Serv Satu Mare SA, ultima actualizare a PSA a fost in februarie 2025, prin intocmirea "Programului de Monitorizare Operationala si de Audit a Calitatii Apei Potabile", pentru anul in curs. "Planurile elaborate de Apaserv Satu Mare SA au fost evaluate de Directia de Sanatate Publica a Judetului Satu Mare si sunt conforme cu cerintele de igiena si sanatate publica. In cadrul acestor planuri, pentru fiecare componenta a sistemului de alimentare cu apa (captare, tratare, inmagazinare, transport si distributie), au fost identificate pericolele de contaminare, nivelul acceptabil al pericolelor, riscurile asociate acestora, evaluarea riscurilor (probabilitate, severitatea consecintei, scorul de risc), masurile de control pentru diminuarea riscurilor, precum si componenta si responsabilitatile echipei PSA", a explicat Ioan Leitner, directorul general al companiei.

Potrivit PSA al companiei Aquabis SA, principalele riscuri identificate de specialisti in aria de operare sunt reprezentate de contaminarea cu germeni patogeni si/sau compusi chimici de la sursa de captare, cu efect important asupra sanatatii, dar si faptul ca particulele in suspensie nu sunt indepartate in totalitate prin procesul de coagulare-floculare. De asemenea, riscuri de contaminare sunt posibile si in procesele de coagulare-floculare, filtrare a apei, clorinare, in transportul prin conductele de distributie, precum si a rezervoarelor de inmagazinare/ compensare.

"In acest context, principalele noastre prioritati sunt reprezentate de asigurarea unui tratament adecvat si eficient al sursei de apa, precum si a unor proceduri corective daca tratarea nu este optima. De asemenea, ne preocupam permanent ca materialele si reactivii utilizati in sistemul de aprovizionare cu apa sa aiba o calitate aprobata", a declarat Ion Sandru, directorul general al companiei Aquabis SA.

In cazul companiei AQUACARAS SA, PSA include masuri specifice pentru prevenirea si controlul riscurilor, acoperind intregul proces de alimentare cu apa, de la sursa pana la consumator. Potrivit datelor companiei, principalele componente ale PSA sunt descrierea tehnica a sistemului - sursa de apa, procesul de tratare si reteaua de distributie, monitorizarea caracteristicilor fizico-chimice ale apei brute, inclusiv variatiile sezoniere, supervizarea procesului de dezinfectare si a eficientei tratarii apei, gestionarea capacitatilor de stocare a apei potabile la statiile de tratare, monitorizarea calitatii apei la iesirea din statiile de tratare, controlul retelei de distributie pentru mentinerea standardelor de siguranta, supravegherea permanenta a cantitatii de apa distribuita si a categoriilor de consumatori, monitorizarea calitatii apei la robinet, conform cerintelor legale, managementul apei uzate si epurarea acesteia, obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare pentru substantele utilizate in proces, identificarea si analiza pericolelor pentru fiecare etapa tehnologica si implementarea unui plan de masuri pentru prevenirea si controlul riscurilor. "PSA a fost actualizat in 2024, iar pentru fiecare punct de lucru au fost identificate riscuri si masuri specifice, in functie de complexitatea procesului tehnologic din statiile de tratare. Masurile pentru minimizarea riscurilor includ monitorizarea continua a calitatii apei pe tot parcursul procesului de tratare si distributie, intretinerea si modernizarea infrastructurii pentru prevenirea contaminarilor, elaborarea de planuri de interventie rapida pentru situatii de urgenta sau incidente neprevazute si respectarea stricta a reglementarilor legale privind calitatea apei potabile. Prin aceste masuri, AQUACARAS SA asigura furnizarea unei ape sigure si conforme standardelor de sanatate publica", a precizat Gheorghe Filipescu.

 

Statie de tratare a apei, APAVITAL SA 

 

Planurile de siguranta a apei sunt intocmite la nivel de Aquavas SA pentru sistemele care alimenteaza cu apa potabila cel putin 1.000 mc pe zi sau 5.000 de locuitori, respectiv pentru localitatile Vaslui, Barlad, Husi si Negresti, apoi fiind depuse la autoritatile competente. Pentru intocmirea planurilor de siguranta a apei, au fost constituite trei echipe compuse din personal cu specializare in domenii esentiale precum management, tehnic respectiv exploatare, intretinere, proiectare, investitii de capital, precum si personal de laborator specializat in analiza calitatii apei (microbiologi si chimisti). Echipele PSA includ si reprezentanti ai autoritatilor de sanatate publica - DSP Vaslui, protectia mediului - APM Vaslui si administratorii resursei de apa - SGA Vaslui. "Pentru a elabora PSA, echipele au efectuat o evaluare aprofundata a sistemelor si a procesului de aprovizionare cu apa (tratare si distributie), de la priza de captare a apei brute din sursa, pana la robinetul consumatorului, in urma careia au identificat pericolele si riscurile si apoi au investigat pasii corespunzatori pentru minimizarea acestor riscuri. Planurile de siguranta a apei au fost intocmite la nivelul operatorului Aquavas SA pe baza principiilor de evaluare si de gestionare a riscurilor, fiind instrumente de management eficient si usor de utilizat pentru reducerea riscului in sistemele de aprovizionare cu apa, cu accent pe controlul proceselor din sistem si pe actiunile de operare eficienta. Echipele PSA se intalnesc periodic pentru a stabili daca este necesara revizuirea planului. Dupa producerea unui incident sau a unei situatii de urgenta, riscul trebuie reevaluat, ceea ce ar putea conduce la actualizarea PSA. In egala masura, PSA trebuie revizuit imediat ce apare o modificare semnificativa a circumstantelor sau o problema in sistemul de aprovizionare cu apa", a declarat ing. Gabriel Besleaga, directorul general al Aquavas SA.

Compania de Apa Arad actualizeaza anual PSA, planul operatorului concentrandu-se pe reducerea contaminarii surselor de apa, tratarea si dezinfectia apei pentru a elimina agentii si substantele contaminante, dar si pe prevenirea recontaminarii in timpul stocarii, distributiei, transportului si utilizarii apei potabile. "Masurile incluse in acest plan sunt fundamentate pe monitorizarea regulata a calitatii apei distribuite, prin intermediul analizelor Laboratorului de Apa Potabila, care permit o evaluare constanta a parametrilor chimici si microbiologici. In cazul in care se identifica substante chimice sau alte deficiente in procesul de tratare, Compania de Apa Arad va lua masuri imediate de remediere pentru a asigura conformitatea cu normele in vigoare privind calitatea apei potabile. Prin aceste masuri proactive, ne angajam sa protejam sanatatea publicului si sa asiguram accesul la apa potabila de cea mai buna calitate", a declarat Gheorghe-Vasile Borha, directorul general al Companiei de Apa Arad SA.

CA Aries SA a actualizat PSA in 2023, pentru intocmirea si aplicarea Planului la nivelul companiei constituindu-se o echipa formata din specialisti ai CA Aries si ai altor institutii colaboratoare: DSP, ANAR, APM (Agentia pentru Protectia Mediului), ANM (Administratia Nationala de Meteorologie). "Scopul formarii echipei este acela de a lucra impreuna la identificarea pericolelor, la evaluarea riscurilor si la stabilirea unor masuri de monitorizare si control, astfel incat consumatorul final sa nu fie afectat de eventualele pericole care se identifica in sistem. Printre riscurile identificate le enumeram pe cele legate de seceta, inundatii, deversari neidentificate, depozitari de deseuri, fertilizari ale solului, avarii ale retelei de distributie/ depuneri in retelele de distributie sau de lucrarile de modernizare a retelelor. In cadrul PSA este intocmit un Plan de management al riscului in care este specificat pentru fiecare risc identificat care sunt masurile de control, corectiile si actiunile corective, masurile de control si monitorizare. Dintre masurile luate in vederea minimizarii acestor riscuri putem enumera reabilitarea statiilor de tratare, inlocuirea/ extinderea retelelor de distributie a apei potabile, extinderea/ inlocuirea retelelor de canalizare (implementate de operator prin proiectele aflate in derulare), asigurarea perimetrelor de protectie a surselor, lucrarile de reabilitare a puturilor si a prizei de captare, urmarirea parametrilor de functionare in sistemul SCADA, efectuarea periodica a operatiunilor de curatare si dezinfectie a decantoarelor, rezervoarelor si retelelor, achizitia de echipamente care sa monitorizeze nivelul apei in puturi, efectuarea periodica a unei inspectari a conductelor si instruirea personalului care efectueaza interventii in sistemele de distributie", a subliniat Ionut Bogdan Bobic, directorul general al CA Aries SA.

 

 

Compania de Apa SA Buzau a intocmit si inaintat catre DSP Buzau, un numar de 14 Planuri de Siguranta a Apei pentru zonele mari de aprovizionare cu apa. Mariana Simona Savulescu, directorul general al Companiei de Apa Buzau, spune ca evaluarea riscurilor a fost facuta conform Matricei de Evaluare a Riscurilor elaborate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, pe fiecare treapta: captare, statia de tratare, rezervoare de stocare, reteaua de distributie, tinandu-se cont de cei doi factori de evaluare: magnitudinea impactului in cazul producerii si probabilitatea de producere. "Au fost identificate atat pericole chimice, microbiologice cat si riscuri ce tin de factori externi (seceta, inundatii): exemplificare: cresterea unor parametri fizico-chimici sau aparitia unora noi, aparitia microbiologiei in sursele de suprafata in timpul primaverii, cand are loc inflorirea algala. Pentru minimizarea sau chiar eliminarea riscurilor a fost elaborat planul de management de risc, avand masuri de control, monitorizare si actiuni corective, responsabilitati si responsabili. Se monitorizeaza calitatea apei brute prin programul anual de monitorizare, calitatea apei distribuite prin planul anual de monitorizare, precum si gradul de igienizare a rezervoarelor prin planul anual monitorizare rezervoare", a declarat Mariana Simona Savulescu.

PSA al Companiei de Apa Somes SA are in vedere, in principal, eliminarea vulnerabilitatii alimentarii cu apa a localitatilor rurale din aria deservita in judetele Cluj si Salaj, ca urmare a efectelor schimbarilor climatice asupra surselor locale. Aceste vulnerabilitati si riscurile inerente in asigurarea sigurantei si continuitatii alimentarii cu apa au fost identificate printr-un studiu de impact al efectelor schimbarilor climatice, care a propus si recomandari de masuri de minimizare a acestor efecte asupra infrastructurii. "Principala recomandare, in curs de transpunere printr-una din cele mai importante investitii din cadrul proiectelor POIM, respectiv PDD, implementate de Compania de Apa Somes SA, este extinderea semnificativa a sistemului regional centralizat de alimentare cu apa, prin construirea a ceea ce va fi probabil cea mai lunga aductiune de apa potabila din Romania, aductiunea Cluj-Salaj din Statia de Tratare Gilau a Clujului. In lungime de 164 km, cu alti 150 km de ramificatii, aceasta va extinde semnificativ nervura sistemului regional centralizat si va permite bransarea localitatilor care azi primesc apa din surse locale vulnerabile la schimbarile climatice", a explicat dr. ing. Calin Vasile Neamtu, directorul general al CASSA.

La nivelul companiei de apa Harviz, operatorul regional al retelelor de apa si canalizare din judetul Harghita, prin PSA se asigura ca apa potabila furnizata este sigura pentru consum, in orice moment. "Planul este actualizat periodic, conform reglementarilor in vigoare, pentru a reflecta corect toate modificarile din retea si noile conditii de operare. Pentru reducerea riscurilor, compania Harviz aplica masuri precum monitorizarea calitatii apei de la sursa, in statiile de tratare si la consumatori, spalarea periodica a retelelor si a rezervoarelor, dezinfectarea retelei dupa lucrari de interventie si respectarea zonelor de protectie din jurul surselor de apa. Monitorizarea se face permanent, atat prin laboratoarele proprii, cat si in colaborare cu DSP, pentru a ne asigura ca apa care ajunge la cetateni este de calitate si sigura pentru consum", a precizat ing. Bogati Csaba, directorul general al Harviz SA.

 

 

 

In ultima perioada, au luat amploare dezbaterile referitoare la implementarea unor proiecte regionale de utilizare a apei epurate in agricultura, intr-un efort comun de a economisi consumul de apa curata. Totusi, la nivelul populatiei si al fermierilor exista o anumita reticenta in acest sens, desi apa epurata respecta normativele si cerintele de calitate pentru a reintra in circuitul natural. "Ca atare, sunt necesare campanii de constientizare a populatiei si agricultorilor in privinta beneficiilor acestei masuri, prin care solul - si nu industria - ar deveni primul si cel mai important beneficiar al acestei ape, una de calitate si furnizata in ritm constant. In acest moment, in Romania doar Primaria Buzau are un proiect de reutilizare a apei epurate. Acesta se afla la nivelul studiului de pre-fezabilitate, care a demonstrat ca azotul si fosforul sunt in limitele acceptate pentru utilizarea apei epurate in agricultura", a declarat dr. ing. Ilie Vlaicu, directorul general al companiei Aquatim SA. 

Proiectul-pilot implementat de Primaria Municipiului Buzau are ca obiectiv reutilizarea apei uzate tratate pentru irigatii agricole, vizand o suprafata de aproximativ 25.000 de hectare. Aceasta initiativa se bazeaza pe valorificarea apei provenite de la statia de epurare a municipiului, care, in prezent este deversata in raul Buzau. Prin implementarea acestui proiect se urmareste cresterea eficientei utilizarii resurselor de apa si reducerea presiunii asupra resurselor subterane.

In prezent, proiectul a parcurs etapele esentiale de elaborare a studiilor tehnico-economice, estimare bugetara si initiere a procesului de transfer de proprietate asupra terenurilor necesare implementarii. Initiativa a fost inclusa pe agenda Guvernului Romaniei si a fost supusa analizei grupului de lucru dedicat gestionarii apelor uzate. De asemenea, proiectul a fost promovat la nivel international, fiind prezentat in Israel ca exemplu de bune practici si adus in atentia Comisiei Europene, in cadrul Directiei Generale pentru Mediu (DG Environment).

Prin aceasta abordare strategica, autoritatile locale din Buzau isi propun sa creeze un precedent valoros pentru alte comunitati interesate de solutii sustenabile in gestionarea resurselor de apa, oferind un model replicabil la nivel national.

 

 

Impunerea impozitului de 1% pentru constructii speciale (puturi, drenuri, retele de distributie, galerii subterane pentru instalatii tehnico-edilitare, conducte pentru canalizare, statii de tratare, de neutralizare si de epurare a apelor, castele de apa, statii de pompare etc.) afecteaza semnificativ operatorii retelelor de apa si canalizare din Romania, din punct de vedere financiar, cu repercusiuni asupra investitiilor in infrastructura de apa si canalizare-epurare, care trebuie diminuate corespunzator. Reprezentantii Asociatiei Romane a Apei (ARA) negociaza cu Guvernul posibilitatea exceptarii companiilor de apa de la aceste impozite, care ar putea "arunca" operatorii in zona incapacitatii de plata. Conform calculelor ARA, pentru a raspunde acestei cerinte, pretul apei ar trebui sa creasca in medie cu 30%, cu o extrema de 120%. "Aceasta crestere va afecta direct gradul de suportabilitate al populatiei si capacitatea companiilor de apa de rambursare a creditelor. Depasirea pragului de suportabilitate atrage dupa sine, pe principiul «trenulet», riscul de scadere a gradului de colectare a creantelor, indicator raportat in cadrul contractelor de imprumut pentru cofinantarea proiectelor europene. Mai departe, neincasarea la timp a contravalorii facturilor emise pentru prestarea serviciului de apa si canalizare conduce la insuficienta disponibilului necesar pentru derularea activitatii curente de exploatare, pe langa plata investitiilor aflate in derulare. Insuficienta disponibilului va atrage, mai departe, incapacitatea de rambursare a imprumuturilor de la institutii financiare internationale sau banci comerciale pentru implementarea proiectelor majore cu fonduri europene. Contractele de imprumut obliga companiile de apa sa indeplineasca conditionalitati financiare referitoare la situatia financiara, indicatori economici legati de capacitatea de plata a serviciului datoriei, gradul de colectare a creantelor. In situatia neindeplinirii acestor conditionalitati, contractele de imprumut pot fi reziliate de catre institutiile financiare internationale/ banci comerciale, ceea ce duce in final la incapacitatea de plata/ sustinere/ cofinantare a implementarii proiectelor europene", a explicat dr. ing. Ilie Vlaicu, presedintele ARA.

"Impactul impozitului pe constructii speciale va fi unul semnificativ, din calculele preliminare (inca nu au aparut normele de aplicare) estimam o cheltuiala suplimentara de aproximativ 23 milioane de lei, in 2025. Desigur, aceasta cheltuiala va fi introdusa in strategia tarifara prin revizuirea planului de afaceri, deoarece legislatia prevede obligativitatea fundamentarii de tarife, astfel incat nivelul si structura acestora sa acopere costul justificat economic al furnizarii/ prestarii serviciului", a precizat dr. ing. Mihail Dorus, directorul general al APAVITAL SA.

La nivelul companiei Apaserv Satu Mare, calculele arata ca impozitul pe constructii, nou introdus si in sfera constructiilor aferente infrastructurii de apa si canalizare-epurare, va reprezenta doar in anul 2025 aproape 5 milioane de lei, aproximativ 4% din productia facturata. "Aceste cheltuieli cu noul impozit sunt valabile doar pentru anul 2025. Inca nu au fost aprobate normele de aplicare ale Codului Fiscal, cu privire la impozitul pe constructii, ceea ce creeaza dificultati in calcularea si estimarea valorii impozitului pe constructii de platit in anul 2025 sau impactul exact pentru anii urmatori. Dupa finalizarea si predarea investitiilor din fonduri europene si norvegiene, in valoare de peste 1,67 miliarde lei (fara TVA), acestea vor duce la o obligatie fiscala suplimentara anuala de minimum 16,7 milioane de lei, care se adauga celor 5 milioane de lei ca si sarcina fiscala calculata pentru anul 2025. Aceste calcule nu tin cont de alte investitii realizate in infrastructura de apa si canalizare-epurare din fonduri PNRR, din surse proprii ale Apaserv, din surse proprii ale primariilor, din surse «Anghel Saligny» si de procesul de regionalizare, prin care primariile comunelor doresc delegarea/concesionarea serviciilor in responsabilitatea Apaserv. Prin urmare, valoarea impozitului pe constructii ce va trebui achitat de Apaserv catre bugetul de stat va fi de peste 25 milioane de lei anual, incepand cu anul fiscal 2027. Acest impozit va reprezenta 20% din valoarea productiei de apa-canalizare facturata, avand un impact semnificativ asupra viabilitatii si stabilitatii financiare a societatii Apaserv Satu Mare, cu impact imediat asupra serviciilor de importanta strategica si vitala municipiului Satu Mare si judetului Satu Mare. 

In cazul in care impozitul pe constructii se va aplica pe toata infrastructura de apa - canalizare, inclusiv asupra infrastructurii concesionate de la proprietarii de drept, adica primarii, impactul estimat de crestere a pretului apei potabile ar fi de circa 41% sau de aproximativ 20% a pretului apei potabile si a tarifului de canalizare-epurare", a explicat Darius Bor, directorul economic al companiei Apa Serv Satu Mare.

• Dr. ing. Ilie Vlaicu, directorul general al Aquatim SA si presedintele Asociatiei Romane a Apei (ARA);
• Aurel Condurache, directorul general al companiei Apa Canal SA Galati;
• Dr. ing. Mihail Dorus, directorul general al APAVITAL SA;
• Ioan Leitner, director general la Apaserv Satu Mare SA;
• Ion Sandru, directorul general al companiei Aquabis SA;
• Gheorghe Filipescu, directorul general al companiei AQUACARAS SA;
• Ing. Gabriel Besleaga, directorul general al Aquavas SA;
• Gheorghe-Vasile Borha, directorul general al Companiei de Apa Arad SA;
• Ionut Bogdan Bobic, directorul general al Companiei de Apa Aries SA;
• Simona Savulescu, directorul general al Companiei de Apa Buzau;
• Dr. ing. Calin Vasile Neamtu, directorul general al Companiei de Apa Somes SA;
• Calin Bichir, director general Acvatot;
• Ing. Bogati Csaba, directorul general al Harvíz SA;
• Laurentiu Chiriac, Head of Building Technology REHAU Romania;
• Ioan Urian, Building Services Sales Manager Wilo Romania.