- Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), valoarea pietei cimentului in 2024 a depasit un miliard de euro, iar livrarile de ciment pe piata interna au inregistrat o crestere de 8,4% fata de precedentele 12 luni. In primul trimestru din anul curent, acestea au inregistrat o scadere de 6,2% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit INS. Volumul lucrarilor de constructii, ca serie bruta, a crescut in primele patru luni din 2025, in total cu 6,9%, dupa cum urmeaza: lucrarile de reparatii capitale au sporit cu 57,3%, cele de constructii noi cu 5,8%, in timp ce lucrarile de intretinere si reparatii curente s-au redus cu 12,7%. In ceea ce priveste tipul de constructii, s-au inregistrat cresteri la constructiile ingineresti (+12,3%), respectiv la cladirile rezidentiale (+5,9%), in timp ce cladirile nerezidentiale au scazut cu 1,6%. Desi dinamicile de doua cifre par incurajatoare, Comisia Nationala de Prognoza a redus cu 1,3% estimarea de crestere pentru sectorul constructiilor, pentru anul curent. Acest lucru se datoreaza scaderii investitiilor atat in sectorul public, cat si cel privat, in conditiile cresterii perceptiei de risc.

 

- La finalul anului 2024, numarul angajatilor directi in industria cimentului a fost in jur de 3.500 de persoane, iar pe tot lantul valoric, cifra trece de 12.000 de angajati. Vorbim, asadar, de un sector important in economia din Romania. 

 

- Cea mai stringenta provocare pentru industria cimentului, care are deja impact, o constituie importurile semnificative de ciment provenit din tari non-UE precum Ucraina, Turcia sau Republica Moldova. Conform INS, din Ucraina, daca in 2015 se importau 42.000 de tone de ciment, in 2024 volumul a crescut la 660.000 de tone, o crestere de peste 15 ori (1.458%). Din Turcia, in anul 2015 s-au inregistrat importuri de 106.000 de tone, iar in 2024 acestea au crescut la aproximativ 600.000 de tone (crestere de 456%). Faptul ca fabricile din afara UE nu platesc taxa pe emisiile de CO_2, le creeaza un avantaj competitiv in raport cu producatorii din Romania. De aceea, implementarea "Mecanismului de ajustare la frontiera a carbonului - CBAM" de la 1 ianuarie 2026 este obligatorie. In plus, este necesar sa se implementeze si alte mecanisme care sa asigure conditii egale, avand in vedere ca tarile non-UE urmeaza sa plateasca pentru emisiile de CO₂ incepand din 2027 si nu exista garantia ca acest sistem isi va atinge scopul. 

Este nevoie ca autoritatile romane sa intensifice controalele asupra importurilor, astfel incat sa se asigure conditii echitabile de concurenta intre producatorii din UE si cei din afara UE, pentru a rezista cresterii abrupte a acestor importuri si pentru a oferi un mediu sigur si competitiv. Aceste importuri din tari non-UE, ale caror volume cresc constant, sunt un factor de risc nu doar pentru "carbon leakeage" (relocarea emisiilor) si relocarea productiei in tari care nu au constrangeri de CO₂, ci si pentru economia romaneasca prin multiple efecte. O parte din riscuri sunt cele legate de cresterea deficitului comercial, pierderea locurilor de munca, dependenta de importuri de ciment, care este un material esential, mai ales in contextul geopolitic actual, sub umbrela SAFE, cand este nevoie de infrastructura de transport (coridoare rutiere, feroviare si aeroporturi) etc., scaderea contributiei prin taxe anuale semnificative la bugetul de stat, descurajarea realizarii investitiilor masive in decarbonizare (de la producerea de energie curata la proiecte de captare, utilizare si stocare de dioxid de carbon). 

Atingerea neutralitatii climatice pana in 2050 pe intreg lantul valoric al cimentului ramane una din cele mai mari provocari ale industriei cimentului si varului, in conditiile in care acestea si-au asumat acest obiectiv atat la nivel national, cat si european, derivat din European Green Deal. Desi s-au facut numerosi pasi in aceasta directie, nu putem atinge neutralitatea climatica daca nu adoptam tehnologia de captare, transport, utilizare sau stocare a emisiilor de CO₂. CCUS este recunoscuta ca o tehnologie strategica in regulamentul Net-Zero Industry Act al UE, pentru ca industriile energo-intensive, precum cea a cimentului, varului sau industria chimica sa isi reduca emisiile de CO₂. 

Implementarea tehnologiilor de captare, transport, utilizare si stocare a carbonului (CCUS) reprezinta o solutie primordiala pentru decarbonizarea productiei de ciment si var. Este, totodata, un element esential pentru ca Romania sa-si atinga obiectivul de a deveni neutra din punct de vedere climatic pana in 2050 si sa-si pastreze industria in tara, iar aceasta industrie sa fie competitiva. Aceste tehnologii implica investitii costisitoare, intre 300 si 500 de milioane de euro per fabrica, iar timpul de realizare este intre 5 si 7 ani.

Pe langa captarea CO₂, dezvoltarea infrastructurii de transport si a siturilor de stocare a CO₂ este fundamentala pentru proiectele CCUS. O atentie deosebita trebuie acordata dezvoltarii retelei de transport a CO₂ atat la nivel national, cat si european, astfel incat sa se asigure conditii echitabile de acces atat la locurile de stocare, cat si la echipamentele/ conductele de transport ale acestuia. In acest sens, in luna iunie a acestui an, Comisia Europeana a aprobat un nou cadru de ajutoare de stat pentru sustinerea "Pactului pentru o industrie curata" (Clean Industrial Deal), care le permite statelor membre sa sustina financiar instalatiile de captare a carbonului. Co-finantarea din fonduri europene si nationale pentru intreg lantul CCUS, adoptarea unui cadru legislativ si de reglementare adecvat, stabilirea posibilelor locatii de stocare si a rutelor de transport pentru conectarea cu emitatorii sunt cateva din masurile imediate.

 

- Industria cimentului atat la nivel european, cat si local si-a anuntat inca de la inceput angajamentul de a sustine strategia UE privind schimbarile climatice. Decarbonizarea vizeaza fiecare etapa din lantul valoric (de la clincher, la ciment, la beton, la modul de a construi si de a demola), iar aceasta implica atat utilizarea tehnologiilor cunoscute, cat si utilizarea unor noi tehnologii si produse inovatoare, cu amprenta redusa de carbon. Pe termen scurt, planul de decarbonizare presupune si folosirea de materiale/ deseuri de zgura din industria siderurgica si metalurgica, cenusa de la termocentrale, deseurile din constructii si demolari etc. Aceste deseuri se pot transforma in resurse alternative, cu triplu impact pozitiv: evitarea emisiilor suplimentare de carbon, protejarea resurselor naturale si, nu in ultimul rand, reducerea haldelor de deseuri.

In acest sens, CIROM isi propune sa lucreze cu autoritatile romane si europene pentru a gasi solutii in vederea exploatarii depozitelor/ haldelor istorice de deseuri si pentru a crea un cadru comun pentru asigurarea accesului la o aprovizionare sigura si durabila cu materii prime alternative pentru a proteja rezilienta economica si autonomia sa strategica. Imbunatatirea colectarii separate a deseurilor la nivel national ar putea contribui, de asemenea, la reducerea emisiilor de CO₂ si a consumului de resurse naturale. Prin co-procesarea deseurilor, industria cimentului din Romania inlocuieste peste 40% din energia obtinuta din combustibili fosili traditionali (carbune/ cocs).

Pe termen lung, cheia pentru atingerea neutralitatii climatice a productiei de ciment si var este implementarea tehnologiilor CCUS, deoarece aceste industrii au de gestionat emisii de proces inevitabile. Investitiile pentru captarea carbonului conduc la decarbonizare doar daca sunt asigurate simultan si posibilitatea de transport si stocare. Pentru ca industria cimentului sa-si urmeze planul de decarbonizare este nevoie de colaborare si implicare a autoritatilor, inclusiv prin sustinere financiara.

In luna iunie 2025, in Norvegia, la Brevik, s-a inaugurat prima instalatie de CCUS din industria cimentului si este un exemplu puternic despre cum mediul privat si guvernul pot colabora pentru a deschide calea catre un viitor mai durabil. La nivel european, au fost lansate o serie de proiecte in domeniu, iar in cele trei apeluri lansate de Comisia Europeana prin Fondul de Inovare au fost deja finantate 13 proiecte in industria cimentului din opt tari, precum Franta, Germania, Danemarca, Bulgaria etc., finantari care ajung la peste 2,5 miliarde euro. Ca urmare, speram ca autoritatile romane vor intelege necesitatea si prioritatile pentru implementarea acestei tehnologii, pentru ca Romania sa-si atinga obiectivul de "Romania neutra" si, in acelasi timp, industria sa fie competitiva. Cateva din masurile imediate sunt: co-finantare din fonduri europene si nationale pentru intreg lantul CCUS, adoptarea unui cadru legislativ si de reglementare adecvat, stabilirea posibilelor locatii de stocare si a rutelor de transport pentru conectarea cu emitatorii.

 

- Conform BAT (Best Available Techniques), aproximativ 40% din costul operational in industria cimentului si 60% in industria varului este reprezentat de energie, iar cresterea pretului la energie atrage dupa sine o presiune suplimentara pe costurile de productie. De aceea, cresterea eficientei energetice ramane o prioritate constanta pentru cele doua industrii. O parte dintre solutiile de producere a energiei, cum ar fi energia eoliana, solara sau recuperarea energiei termice reziduale provenita din procesele industriale au fost deja sau sunt pe cale sa fie puse in practica. In Romania avem doua fabrici de ciment care produc energie din caldura gazelor reziduale. Caldura este recuperata si transformata in energie electrica, care asigura aproximativ 15% din consumul energetic al unei fabrici de ciment. De asemenea, se fac investitii in parcuri eoliene si fotovoltaice, unul dintre ele este deja functional din noiembrie 2024. 

 

- Reducerea emisiilor de CO₂, cresterea eficientei energetice, producerea de energie si reducerea dependentei de combustibili fosili si materii prime naturale raman actiuni prioritare ale industriei cimentului si varului si in acest an. Accelerarea implementarii de noi proiecte si procese de-a lungul lantului valoric al cimentului, dezvoltarea de produse inovatoare cu amprenta scazuta de carbon, eficacitatea CBAM sunt provocari pentru industrie. De aceea, sustinem necesitatea unui mediu competitiv care sa permita introducerea pe piata a materialelor de constructie cu emisii scazute de carbon si dezvoltarea regulilor de achizitii publice pentru a crea piete pentru aceste materiale. Totodata, existenta unei legislatii industriale solide este esentiala pentru a mentine competitivitatea industriei europene si, implicit, a celei romanesti.