Normativul P118-1/2025 privind securitatea la incendiu a constructiilor a intrat in vigoare la 8 mai 2025. Acesta se aplica tuturor constructiilor noi si lucrarilor de reabilitare, indiferent de destinatie (cladiri rezidentiale, publice, industriale etc.), de forma de proprietate sau de sursa de finantare. Singurele exceptii sunt proiectele deja initiate din punct de vedere legal (de exemplu, cele care au obtinut finantare sau au documentatia depusa pentru autorizatie inainte de intrarea in vigoare a normativului). In contextul acestui nou normativ, accentul cade pe cresterea nivelului de siguranta la incendiu in cladiri, prin cerinte tehnice mai stricte si prin promovarea utilizarii materialelor incombustibile (care nu ard si nu intretin arderea) pentru elementele de constructie cheie, in special pentru materialele de izolatie termica. Solutiile moderne de izolatie oferite de producatori precum Knauf Insulation – de exemplu vata minerala de sticla si vata minerala bazaltica – joaca un rol esential in respectarea acestor cerinte, datorita comportarii lor excelente la foc, ambele tipuri de materiale fiind clasificate Euroclasa A1.

Una dintre cele mai importante schimbari aduse de P118-1/2025 este introducerea conceptului de „nivel de stabilitate la incendiu” al constructiei, care inlocuieste vechiul concept de „grad de rezistenta la foc”. Acest nou concept reprezinta o abordare mai cuprinzatoare a sigurantei la incendiu, deoarece coreleaza performanta globala a cladirii in caz de incendiu cu mai multi factori cheie, nu doar cu rezistenta la foc a structurii. Concret, nivelul de stabilitate la incendiu ia in calcul:

Noua metodologie de clasificare obliga proiectantii sa trateze siguranta la incendiu in mod integrat, evaluand cladirea per ansamblu. Pentru a atinge nivelul de stabilitate la incendiu cerut de reglementari (nivel care poate fi I, II, III etc., I fiind cel mai exigent), devine evident ca trebuie folosite solutii constructive performante la foc pe toate planurile: atat structuri cu rezistenta adecvata, cat si materiale de constructie si de finisaj care nu alimenteaza incendiul. In acest sens, normativul subliniaza ca izolatia realizata din materiale incombustibile devine cruciala pentru indeplinirea nivelului cerut de stabilitate la incendiu, in special la cladirile inalte. Cu alte cuvinte, folosirea vatei minerale sau a altor materiale termoizolante cu clasa de reactie A1/A2-s1,d0 (necombustibile sau cu contributie practic nula la foc) este acum standardul recomandat pentru a asigura ca anvelopa si elementele nestructurale ale cladirii nu favorizeaza propagarea flacarilor. Atat vata minerala de sticla cat si vata minerala bazaltica produse de Knauf Insulation se incadreaza in aceasta categorie de materiale incombustibile – ambele avand Euroclasa de reactie la foc A1, cea mai buna posibila si, prin urmare, utilizarea lor contribuie direct la obtinerea nivelului necesar de stabilitate la incendiu impus de P118-1/2025.

Normativul defineste explicit categoriile de cladire inalta si cladire foarte inalta, care au regim special de siguranta la foc. Conform P118-1/2025, o cladire este considerata inalta daca are peste 28 m inaltime (echivalentul aproximativ a 10 etaje), iar foarte inalta daca depaseste 45 m. Aceste cladiri de mari dimensiuni prezinta riscuri sporite in caz de incendiu – de la dificultatea evacuarii rapide a ocupantilor, la efectul de „cos de fum” care poate favoriza propagarea focului pe verticala. Ca atare, normativul impune pentru acest tip de cladiri cele mai ridicate standarde (nivelul I de stabilitate la incendiu) si masuri suplimentare de protectie. Un aspect esential este utilizarea materialelor de constructie incombustibile pentru elementele de anvelopa (pereti exteriori, fatade, acoperisuri) astfel incat sa se elimine posibilitatea ca incendiul sa se extinda rapid pe suprafata cladirii.

In practica, acest lucru se traduce prin cerinta ca termoizolatiile la cladirile peste 28 m inaltime sa fie realizate exclusiv din materiale cu clasa de reactie la foc A1 sau A2-s1,d0, adica materiale necombustibile precum vata minerala bazaltica. De altfel, textul normativului evidentiaza ca pentru cladirile inalte si foarte inalte, produsele termoizolante incombustibile (cum sunt cele pe baza de vata minerala) sunt esentiale, mai ales in zona fatadelor ventilate, a peretilor cortina si a acoperisurilor. Aceasta inseamna ca, de exemplu, la izolarea termica a fatadei unei cladiri de peste 10 etaje nu mai este permisa folosirea polistirenului sau a altor materiale combustibile, ci doar vata minerala (sau materiale echivalente ca performanta la foc). Pentru cladirile mai joase (sub 28 m), normativul este ceva mai permisiv, insa impune totusi masuri de siguranta suplimentare: se pot utiliza termoizolatii cu clasa de reactie cel putin B-s2,d0, insa in jurul golurilor (ferestre, usi) de pe fatade trebuie prevazute borduri de minim 30 cm latime din material A1 sau A2-s1,d0 – practic benzi de vata minerala incombustibila – ori, alternativ, benzi orizontale continue de vata minerala la fiecare planseu. Scopul acestor „benzi de siguranta” este de a bloca propagarea focului pe fatada in cazul in care portiuni de termoizolatie combustibila iau foc.

Pentru proiectanti, cel mai eficient mod de a respecta aceste cerinte stricte la cladiri inalte este utilizarea integrala a solutiilor de izolatie incombustibila. Knauf Insulation ofera o gama larga de produse pe baza de vata minerala care se preteaza excelent acestor aplicatii: de exemplu, placi rigide de vata bazaltica special concepute pentru sistemele termoizolante de fatada sau pentru fatade ventilate, care au clasa A1 si pot imbunatati considerabil rezistenta la foc a anvelopei. Aceste materiale nu intretin arderea si nici nu degaja fum toxic in caz de incendiu, contribuind la mentinerea nivelului de stabilitate la incendiu cerut de P118-1/2025. In plus, datorita punctului lor ridicat de topire (fibra bazaltica rezista la temperaturi de ~700°C, comparativ cu ~200°C pentru fibra de sticla), vata minerala bazaltica este de regula recomandata pentru zonele unde se solicita rezistenta la foc de lunga durata sau expuneri termice severe. Astfel, in cazul cladirilor inalte si foarte inalte, vata bazaltica devine practic solutia standard pentru realizarea unei termoizolatii care sa satisfaca noile cerinte de siguranta la incendiu.

Pe langa reglementarile generale aplicabile tuturor cladirilor, P118-1/2025 abordeaza in mod specific si elemente constructive moderne sau situatii noi aparute in practica, care nu erau detaliate in vechile norme. Astfel, normativul introduce cerinte clare pentru: fatadele ventilate si peretii cortina, panourile fotovoltaice integrate pe cladiri si acoperisurile verzi (cu vegetatie). In continuare, vom prezenta pe rand fiecare dintre aceste categorii si modul in care noile prevederi influenteaza alegerea solutiilor de izolatie.

Fatada ventilata este un sistem de inchidere a cladirii unde termoizolatia este montata pe peretele suport, fiind protejata la exterior de un strat de placare decorativa (panouri, lamele etc.), lasandu-se un gol de aer ventilat intre izolatie si placare. Peretele cortina este o fatada usoara, de obicei cu multa sticla sau panouri, ancorata de structura de rezistenta si care include si stratul termoizolant. Ambele solutii sunt frecvent utilizate la cladirile moderne (cladiri de birouri cu fatade din sticla, blocuri cu placaje ventilate etc.), insa ele prezinta provocari de siguranta la incendiu: daca izbucneste un foc intr-un etaj, flacarile si gazele fierbinti pot patrunde in golul de ventilare al fatadei si se pot propaga ascendent foarte rapid, mai ales daca materialul izolant sau elementele fatadei sunt combustibile.

Noul normativ trateaza aceste riscuri prin cerinte stricte privind clasa de reactie la foc a termoizolatiei folosite la fatade ventilate si la peretii cortina. In esenta, izolarea acestor fatade trebuie realizata cu materiale cel putin dificil combustibile, daca nu complet incombustibile. Se recomanda ferm folosirea vatei minerale (bazaltice sau de sticla) cu Euroclasa A1 sau A2-s1,d0, pentru a elimina posibilitatea propagarii focului in stratul de izolatie. De asemenea, normativul impune obligatia de a prevedea benzi (zone) de materiale incombustibile in anumite puncte critice ale fatadei. Aceste puncte includ in special conturul golurilor (ferestre, usi) si zona planseelor. Practic, chiar daca s-ar utiliza un material termoizolant cu o clasa de reactie mai slaba pe anumite portiuni ale fatadei (lucru de evitat, dar teoretic permis la cladiri joase), in jurul fiecarei ferestre/usi trebuie montata o „rama” de cel putin 30 cm din vata minerala incombustibila, iar la fiecare nivel trebuie introdusa o banda continua de vata minerala orizontal, la linia planseului. Aceste elemente actioneaza ca bariere antifoc, blocand extinderea focului prin golul de aer al fatadei ventilate.

Este evident asadar ca solutia optima pentru fatadele ventilate si peretii cortina este folosirea integrala a unui termoizolant incombustibil, eliminand astfel necesitatea unor benzi suplimentare si asigurand protectia uniforma. Vata minerala bazaltica, sub forma de placi semi-rigide sau rigide, este preferata in aceste aplicatii datorita densitatii si rigiditatii sale, asigurand atat performanta termica, cat si comportare excelenta la foc. Un produs de vata bazaltica A1 nu va arde si nu va produce picaturi de topitura care sa intretina incendiul, spre deosebire de materiale plastice combustibile. Totodata, vata minerala de sticla (sub forma de saltele sau rulouri, de exemplu) este si ea incombustibila si poate fi utilizata la anumite fatade cortina (de pilda, in panourile opace ale peretilor cortina), contribuind la siguranta intregului ansamblu. Producatorul Knauf Insulation ofera astfel de materiale certificate pentru fatade, toate incadrate in Euroclasa A1. Astfel, proiectantii au la dispozitie solutii moderne de izolare care satisfac pe deplin noile cerinte P118-1/2025 in privinta fatadelor.

Energia solara a devenit tot mai accesibila, iar panourile fotovoltaice (PV) sunt adesea instalate pe acoperisurile cladirilor. Aceste instalatii aduc insa nu doar beneficii, ci si provocari de siguranta la incendiu: un panou fotovoltaic defect sau supraincalzit poate declansa un incendiu local pe acoperis, iar prezenta curentului electric continuu ingreuneaza interventia pompierilor. Normativul P118-1/2025 abordeaza direct aceasta situatie, introducand conditii minime de performanta la foc pentru acoperisurile pe care sunt montate panouri fotovoltaice. Cu alte cuvinte, acoperisul (invelitoarea si straturile componente, inclusiv termoizolatia) trebuie sa aiba o comportare sigura la foc in ansamblu, pentru a nu permite unui eventual incendiu provocat de panourile solare sa se propage necontrolat la restul cladirii.

In practica, acest lucru poate insemna cerinte precum: materialele acoperisului sa fie rezistente la foc exterior (de exemplu, exista clasificari precum Broof(t1)-(t4) care atesta rezistenta la foc a acoperisurilor expuse la surse exterioare de incendiu), sa existe cai de acces si spatii de separare intre grupurile de panouri pentru interventie, si bineinteles, termoizolatia din acoperis sa fie incombustibila. Normativul prevede explicit ca, la cladirile dotate cu panouri fotovoltaice, termoizolatia invelitorii trebuie sa fie realizata din material incombustibil, indiferent de destinatia cladirii sau de inaltimea acesteia. Astfel, daca pe o cladire se monteaza panouri solare fie pe acoperisul tip terasa, fie integrate in fatada (BIPV – Building Integrated PV), izolatia sub aceste panouri trebuie sa fie din vata minerala sau alt material A1/A2-s1,d0. Masura este menita sa elimine riscul ca un incendiu de la panoul fotovoltaic sa aprinda stratul termoizolant si sa se extinda rapid.

Pentru a respecta aceste cerinte, solutia recomandata este ca acoperisurile cu panouri fotovoltaice sa fie izolate cu vata minerala bazaltica, sub forma placilor rigide asezate sub membrana hidroizolanta (in cazul teraselor) sau intre capriori (in cazul sarpantelor). Vata bazaltica are punct de topire ridicat si actioneaza ca o bariera de foc, impiedicand extinderea flacarilor. De asemenea, nu emana gaze toxice la temperaturi inalte, ceea ce inseamna ca, in scenariul nefericit al unui incendiu la panourile solare, impactul asupra sigurantei ocupantilor este redus. Knauf Insulation produce placi de vata bazaltica special destinate acoperisurilor tip terasa (inclusiv modele cu conductivitate termica imbunatatita, care ofera si eficienta energetica sporita). Aceste produse asigura simultan o izolare termica excelenta si intrunesc cerintele de incombustibilitate impuse de normativ, contribuind la realizarea unor acoperisuri sigure pentru instalarea panourilor fotovoltaice. Astfel, proprietarii se pot bucura de energie verde fara a compromite securitatea la incendiu a cladirii.

Acoperisurile verzi – adica acele terase sau sarpante acoperite partial sau integral cu vegetatie plantata – au devenit populare datorita beneficiilor ecologice si de confort (reduc efectul de insula de caldura urbana, retin apa pluviala, ofera spatii verzi suplimentare). Totusi, prezenta stratului de vegetatie si de sol pe cladire introduce un nou tip de risc de incendiu: in perioadele secetoase, plantele uscate pot arde, iar focul se poate extinde pe suprafata acoperisului verde daca nu exista masuri adecvate. P118-1/2025 acopera si acest aspect, impunand reguli clare pentru realizarea acoperisurilor verzi in conditii de siguranta la foc. Normativul cere, in esenta, doua lucruri: limitarea materialului vegetal combustibil si separarea lui de elementele constructve, precum si folosirea unor substraturi (straturi de sol, fertilizanti, drenaj) cu comportament bun la foc.

Concret, printre masurile stipulate se numara: asigurarea unei separari clare intre zona cu vegetatie si elementele combustibile ale acoperisului – de exemplu, prevederea unor fasii perimetrale de pietris sau dala minerala (fara plante) de cel putin 1 metru latime la marginile acoperisului, langa atice, langa gurile de scurgere, luminatoare, instalatii, astfel incat un eventual foc din stratul vegetal sa nu ajunga la aceste zone sensibile. De asemenea, se recomanda alegerea unui substrat de cultura care sa aiba grosime suficienta si compozitie neinflamabila, precum si utilizarea unor specii de plante rezistente la foc (plante suculente, gazon care retine umezeala, etc.). Practic, un acoperis verde trebuie proiectat astfel incat focul sa nu se poata propaga usor nici prin vegetatie, nici spre structura cladirii.

Din perspectiva termoizolatiei, si aici utilizarea unui material incombustibil este de mare ajutor. Sub stratul de vegetatie al unui acoperis verde, de obicei exista hidroizolatia si termoizolatia acoperisului. Daca termoizolatia este realizata dintr-un material combustibil (ex: polistiren extrudat, care uneori se folosea la terase inversate), un incendiu in stratul vegetal ar putea topi si aprinde izolatia, agravand situatia. In schimb, daca se foloseste vata minerala bazaltica drept termoizolatie a terasei verzi, aceasta va actiona ca un excelent strat de protectie la foc: vata bazaltica nu arde si isi pastreaza integritatea la temperaturi ridicate, protejand structura acoperisului dedesubt. In plus, placile de vata minerala pot servi si ca strat de drenaj si retinere a apei in cadrul sistemului unui acoperis verde, avand o dubla functionalitate tehnica. Solutiile Knauf Insulation pentru acoperisuri plane includ produse de vata bazaltica compatibile cu sistemele de acoperis verde, care asigura atat izolarea termica necesara, cat si clasarea acoperisului in categoria de incombustibilitate ceruta de noile norme.

In toate cazurile discutate mai sus – fatade ventilate, panouri fotovoltaice, acoperisuri verzi – utilizarea izolatiilor incombustibile contribuie direct la respectarea noilor cerinte impuse de P118-1/2025. Aceste materiale elimina sau reduc substantial sursa de combustibil din elementele inovative ale constructiei, crescand semnificativ siguranta la incendiu fara a compromite performanta termica sau functionalitatea sistemelor moderne de anvelopa.

 

Implementarea noului normativ in practica trebuie sa tina cont si de cladirile deja existente, inclusiv de cele cu valoare istorica, unde aplicarea ad litteram a tuturor cerintelor moderne poate fi dificila sau chiar imposibila din considerente tehnice ori de conservare a patrimoniului. P118-1/2025 recunoaste aceste situatii si permite adoptarea unor masuri tehnice echivalente sau adaptate in cazurile in care aplicarea stricta a noilor cerinte nu este fezabila fizic. Important de subliniat, insa, este ca aceste solutii adaptate nu sunt considerate exceptii sau derogari arbitrare, ci trebuie sa fie justificate si sa ofere un nivel de siguranta echivalent, fara compromisuri privind securitatea la incendiu. Altfel spus, daca o cladire veche nu poate fi compartimentata conform noilor cerinte, se pot propune masuri compensatorii (instalarea de sprinklere, imbunatatirea cailor de evacuare etc.) astfel incat siguranta ocupantilor sa fie asigurata la acelasi nivel.Pentru monumentele istorice sau cladirile cu valoare arhitecturala, normativul precizeaza ca interventiile de siguranta la incendiu trebuie facute cu pastrarea caracterului arhitectural si pe baza unor expertize tehnice de specialitate. In practica, aceasta ar putea insemna, de exemplu, integrarea discreta a materialelor incombustibile in spatele elementelor originale, sau folosirea de finisaje si tehnologii care nu altereaza aspectul fatadelor istorice, dar aduc imbunatatiri la protectia la foc.

Indiferent de situatie, principiul de baza promovat de P118-1/2025 pentru cladirile existente este ca siguranta la incendiu nu trebuie sacrificata. Normativul subliniaza ca este vital ca proiectantii, constructorii si beneficiarii sa opteze pentru solutii de izolare incombustibile ori de cate ori este posibil, mai ales la elementele critice cum sunt fatadele, acoperisurile sau alte zone expuse riscurilor. De exemplu, la reabilitarea termica a unui bloc existent, se va prefera utilizarea vatei minerale la termosistemul exterior, chiar daca in trecut s-au folosit alte materiale, tocmai pentru a creste nivelul de siguranta la foc al cladirii reabilitate. In mod similar, la renovarea podului sau mansardei unei cladiri vechi, inlocuirea izolatiei combustibile (cum ar fi paiele sau polistirenul adaugat ulterior) cu vata minerala incombustibila va reduce semnificativ riscul de incendiu, fara a afecta estetica sau structura originala. Producatori precum Knauf Insulation au in portofoliu o varietate de produse de vata minerala adaptate pentru renovari.

Normativul P118-1/2025 marcheaza o etapa noua si necesara in cresterea sigurantei la incendiu a constructiilor din Romania. Noile sale prevederi converg catre o idee centrala: materialele de constructie si solutiile tehnice trebuie alese astfel incat sa nu alimenteze incendiile, ci sa le limiteze si sa protejeze vietile omenesti. In acest context, produsele incombustibile folosite la izolatii (precum vata minerala de sticla si vata minerala bazaltica) devin standardul recomandat pentru protectia la incendiu in cladirile moderne. Acestea sunt un factor cheie in atingerea nivelului minim obligatoriu de stabilitate la foc al constructiei si in respectarea noilor reglementari P118-1/2025.

Pentru arhitecti, ingineri si constructori, integrarea acestor solutii de izolatie incombustibila in proiecte este atat o responsabilitate profesionala, cat si o modalitate eficienta de a asigura conformarea cu normativul. Iar pentru beneficiarii si publicul general, existenta acestor cerinte si utilizarea pe scara larga a vatei minerale in cladiri inseamna un plus de siguranta si incredere ca locuintele, cladirile de birouri sau spatiile publice in care isi desfasoara viata sunt mai bine protejate impotriva incendiilor.

Knauf Insulation ofera un portofoliu complet de produse pentru aproape orice aplicatie in constructii – de la pereti exteriori si fatade, la acoperisuri, compartimentari interioare si instalatii tehnice – toate avand cel mai inalt nivel de performanta la foc (clasa A1). Aceste solutii permit realizarea de cladiri eficiente energetic fara a compromite siguranta la incendiu.