Romania are nevoie de un acord special cu bancile-mama ale institutiilor financiare prezente in tara, similar cu cel incheiat la precedenta criza economica, cu scopul de a securiza finantarea statului in 2025. Un acord financiar de 8-10 miliarde euro ar oferi Romaniei o "gura de oxigen" absolut esentiala pana la finele anului si ar reprezenta un argument solid in ochii investitorilor straini si ai agentiilor de rating in privinta perspectivelor pozitive ale economiei romanesti, arata o analiza realizata de compania de consultanta Frames. Conform analistilor, Romania are o grava problema de finantare in momentul de fata, iar toate eforturile de reforma s-ar putea amana din aceasta cauza, spun expertii.

"Indiferent de cat de bine intentionati ar fi presedintele Nicusor Dan si viitorul premier, efectele financiare ale reformelor propuse se vor vedea in timp. Marea problema, in momentul de fata, o reprezinta asigurarea lichiditatii, a banilor de care statul are nevoie astazi pentru a-si asigura plata obligatiilor. Iar la acest capitol avem o mare problema. Am ajuns sa ne imprumutam, in medie, cu aproximativ 1 miliard de euro pe saptamana pentru a asigura functionarea statului",  declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Solutia financiara de urgenta o reprezinta un acord financiar cu marile banci straine prezente in Romania care sa ofere, pentru urmatoarele 6-10 luni, banii de care statul are nevoie urgenta.

"Presedintele Nicusor Dan vorbea de o suma de 30 miliarde lei pe care incearca sa o identifice pentru a asigura mentinerea deficitului in 7,5%. Un acord cu bancile-mama, care sa puna la dispozitia Romaniei o linie de finantare de 8-10 miliarde euro, ar putea rezolva aceasta problema. Nu vad de ce bancile ar refuza un astfel de acord, avand in vedere ca am mai fost in aceasta situatie la precedenta criza cand, la Viena, marile banci straine s-au angajat sa sustina economia romaneasca. Oricum au de castigat. Ele se imprumuta cu 2-3% si vor da Guvernului de la Bucuresti acesti bani cu 6-7%, ceea ce le va asigura un castig substantial", arata analiza Frames.

 

Pentru a evita ca Romania sa intre in zona de junk si pentru a recladi increderea investitorilor, noii guvernanti trebuie sa isi schimbe abordarea traditionala, focusata pe cresterea taxelor.

"Reforma fiscala sustinuta de domnul Bolos, despre care nimeni nu stie concret ce contine, nu putem estima decat ca se refera la cresteri de taxe, trebuie inlocuita cu un pachet de masuri economice indraznete, outside the box, care sa aduca bani rapid la buget si sa evite cresterea taxelor - o masura extrem de nociva pentru Romania. Una dintre solutii o reprezinta restructurarea modului in care se imprumuta statul de la romani si companii, prin clasicele emisiuni de titluri de stat. Ar trebui sa profitam de dorinta oamenilor de schimbare, de votul lor european, de dorinta de a ajuta la iesirea Romaniei din dezastrul in care ne-au adus guvernele precedente. Una dintre solutii o reprezinta dezvoltarea rapida a unui program de finantare complet diferit, un fel de «Romania renaste» prin care statul sa se imprumute mult mai eficient de la populatie", a precizat Adrian Negrescu.

Formatul titlurilor de stat ar trebui schimbat, in asa fel incat sa fie vandute in toate locurile posibile, de la marile magazine la benzinarii si in alte zone comerciale. "Sa poti cumpara titlurile de stat mai simplu, de oriunde, si astfel sa ajuti tara sa iasa din criza. O campanie de marketing bine facuta ar putea responsabiliza oamenii sa puna umarul la salvarea tarii din criza. Suntem capabili sa facem asa? Pot cei din MFP, impreuna cu BNR, sa creioneze un astfel de program rapid in asa fel incat sa scoata banii detinuti de romani la saltea? Oricum emisiunile clasice de titluri de stat sunt din ce in ce mai neatractive, in momentul de fata", au adaugat analistii Frames. Conform acestora, un acord financiar cu bancile si un imprumut masiv de la populatie ar putea ajuta statul sa evite cresterile de taxe care vor ucide initiativa privata.

"Aproape 90% din veniturile fiscale ale statului se duc, in prezent, pe cheltuielile sociale, iar daca luam in calcul si dobanzile la creditele facute in ultimii ani, bugetul statului este blocat in aceste cheltuieli demne de o tara aflata in pragul falimentului. Romania se imprumuta de doi ani de zile cu cate 50 de miliarde de euro in fiecare an. N-ar fi o problema faptul ca ia credite, insa daca ne uitam la destinatia banilor vedem cateva anomalii care ridica serioase semne de intrebare - ne imprumutam pentru a plati pensiile (aproximativ 40 miliarde lei in 2025), pentru a plati la timp salariile si luam credite pentru a avea cu ce sa construim proiectele de investitii asumate prin PNRR acolo unde am inceput lucrarile fara sa avem banii europeni asigurati. E calea directa spre un faliment de tara daca mai merge in acest ritm", mai arata analiza.

 

In conditiile in care deficitul bugetar a depasit la finele anului trecut 30 miliarde de euro, un nivel istoric pe care riscam sa il depasim in acest an, este nevoie de solutii solide de reducere a cheltuielilor publice.

"Suspendarea finantarilor din programele PNDL si Anghel Saligny, a proiectelor de constructii de stadioane, sali de sport si camine culturale este absolut necesara. Le putem trece din nou in lista proiectelor doar cand vom avea finantarea europeana asigurata pentru astfel de investitii. In plus, este nevoie de o reducere drastica a cheltuielilor cu companiile statului unde, anual, noi platim de la buget aproximativ 8 miliarde de lei pentru a tine in functiune o multime de firme de stat falimentare", afirma Adrian Negrescu Negrescu.

O alta solutie pentru a aduce bani la buget, in urmatoarele 3-4 luni, o reprezinta extinderea taxarii inverse la nivelul intregii economii.

"Daca vrem, de exemplu, sa reducem evaziunea fiscala pe TVA, este absolut necesar sa decidem acest lucru imediat, printr-o ordonanta de urgenta. N-avem timp de pierdut si estimam ca, prin taxarea inversa, am putea recupera la buget, in urmatoarele 3-4 luni, 2-3 miliarde euro din gapul estimat la 8 miliarde de euro anual. Politicienii vor spune ca se tem ca Bruxelles-ul nu va aproba un astfel de proiect", precizeaza in analiza.

Alternativa oferita de MFP - cresterea TVA de la 19 la 21% ar aduce la buget doar 6,5 miliarde lei pana la finele anului, in cea mai buna estimare. "Suma este ridicola cand te gandesti ca noi imprumutam, in medie, 5 miliarde lei in fiecare saptamana", mai arata analistii.

Nici celelalte taxe despre care se discuta ca vor fi majorare, de la impozitul pe profit la cel pe dividende, nu vor creste incasarile statului cu mai mult de 1-2 miliarde de lei in 2025. Potrivit expertilor, dincolo de introducerea taxarii inverse, statul trebuie sa vina cu un program de guvernare credibil, cu cifre realiste, cu un timeline de masuri care sa prevada anularea taxei pe stalp, a celei pe cifra de afaceri a marilor companii si sa renunte la toate plafonarile si ajutoarele existente in acest moment in buget.

"Trebuie sa demonstram ca taiem in carne vie, iar aceste masuri sunt absolut esentiale in ochii investitorilor. La cum arata situatia, nu ma astept ca statul sa mai ofere nicio masura de protejare a clientilor vulnerabili de energie electrica si gaze si, in plus, sa inghete pensiile si salariile cel putin pentru orizontul 2025-2026", a mai spus Adrian Negrescu.

 

Cresterea preturilor la energie si liberalizarea iminenta a pietei gazelor, alaturi de efectele deprecierii monedei nationale si alte masuri precum renuntarea la plafonarea la produsele alimentare de baza si liberalizarea pietei RCA vor duce inflatia la un nivel semnificativ mai mare decat cel din prezent, probabil de 6-7%, iar acest lucru va ajuta statul roman.

"Valurile de cresteri de preturi ce vor urma vor creste incasarile bugetare cu cel putin 10 miliarde de lei pana la finele anului, daca nu mai mult. Da, vor saraci populatia si vor accentua problemele din mediul economic - este posibil sa intram intr-o perioada de recesiune tehnica - dar vor salva bugetul, macar din perspectiva mentinerii deficitului la 7-7,5%. O eventuala crestere a taxelor ar putea afecta negativ aceasta tendinta pentru ca, dincolo de efectele evazioniste, vor limita si mai mult consumul si vor trimite multe firme, mai ales din sectorul serviciilor, in zona evaziunii fiscale. Cresterea taxelor ar fi un fel de harakiri financiar pentru Romania. Sper ca politicienii sa inteleaga consecintele economice si cele de imagine, asociate atractivitatii mediului investitional din Romania", a precizat Adrian Negrescu.