INDEX COMPANII | Inscriere/Adaugare |
![]() |
HORVÁTH & PARTNERS MANAGEMENT CONSULTING SRL |
Adresa: Strada Ermil Pangratti 30A, Bucuresti, S1 |
Telefon: +40 31 62018-88 |
Fax: +40 31 62018-89 |
E-mail: bucharest@horvath-partners.com |
Web site: https://www.horvath-partners.com/ro |
Domenii: Consultanta pentru afaceri, finantare si management |
Descriere activitate
Suntem un partener puternic in solutii de management corporativ si optimizarea performantei, cu o experienta de peste 30 de ani, si ne numaram printre companiile internationale de consultanta de top. Cu peste 1000 de angajati in Europa si Orientul Mijlociu, noi indrumam companiile mari, IMM-urile si institutiile publice pe drumul catre succes. |
Prezentare companie/institutie
HORVÁTH: Hidrogenul, noua miza ce poate redesena industriile Romaniei
![]() Sergiu Carata
Functia/Firma: Senior Project Manager, Horváth România;
Experienta profesionala: 7 ani de consultanta strategica si de management.
Hidrogenul nu mai este doar un subiect de cercetare, ci o miza economica reala, cu potential de a rescrie harta industriilor din Romania. De la petrochimie si productia de ingrasaminte, pana la transportul naval, aerian si rutier de mare tonaj, acest combustibil curat promite reducerea emisiilor in domenii unde electrificarea completa nu este fezabila. Capacitatea sa de a stoca energie pe termen nelimitat si de a valorifica surplusul din surse regenerabile il transforma intr-o solutie strategica pentru echilibrarea sistemului energetic. Insa tranzitia catre un hidrogen verde si competitiv depinde de accesul la energie regenerabila ieftina, investitii inteligente si un cadru de reglementare rapid, adaptat standardelor europene. In fata unei piete globale in formare, Romania are sansa nu doar sa adopte tehnologia, ci sa devina un jucator activ in noua economie a hidrogenului.
- Cum vedeti rolul hidrogenului in contextul actual al tranzitiei energetice si ce impact poate avea asupra sectoarelor economice traditionale?
- Hidrogenul cu emisii reduse de carbon - in special hidrogenul verde si cel albastru (captare de CO₂) - are un potential semnificativ pentru inlocuirea hidrogenului cu emisii ridicate de carbon (hidrogenul gri) cu hidrogen cu emisii reduse in industriile in care utilizarea acestuia este esentiala (precum rafinarea si productia de ingrasaminte). Consumul istoric de hidrogen al acestor industrii este de aproximativ 200 kT pe an. Aceasta cantitate este echivalenta cu aproximativ 10 TWh si reprezinta circa 10% din consumul de gaze naturale al Romaniei sau 18% din consumul national de energie electrica. De asemenea, exista utilizari noi in industrii existente, cum ar fi sectorul metalurgic, prin tehnologii de producere a otelului bazate pe utilizarea hidrogenului verde si integrarea hidrogenului cu emisii reduse, precum si a derivatilor acestuia (de tip combustibili verzi) si de transport, pentru reducerea emisiilor de carbon cu precadere in transportul naval, aerian si de mare tonaj. Hidrogenul poate juca un rol important in acele domenii unde inlocuirea cu solutiile alternative si mai putin poluante este greu de realizat, cu exceptia vehiculelor electrice si pe baza de combustibili ecologici care nu vor putea acoperi toata cererea pietei. Totodata, in special pentru piata de echilibrare, hidrogenul va fi utilizat pentru productia de energie electrica in perioadele de varf ale consumului. Hidrogenul cu emisii reduse ofera un avantaj major: posibilitatea de stocare a energiei pe termen nelimitat - un beneficiu unic in comparatie cu alte forme de stocare. In plus, permite valorificarea surplusului de energie regenerabila produsa, de exemplu vara, de sistemele fotovoltaice, care altfel ar trebui fie vanduta la preturi negative, ori pierduta prin oprirea productiei in exces.
- Care sunt principalele provocari tehnologice si economice pentru integrarea hidrogenului in infrastructura energetica si industriala romaneasca?
- In primul rand ar trebui luate in considerare aspectele economice, deoarece, fara aplicabilitati care sa fie fezabile din punct de vedere financiar, este putin probabil ca tehnologiile bazate pe hidrogen cu emisii reduse sa atinga maturitatea necesara. Estimarile realizate de noi in cadrul Strategiei de Hidrogen, folosind date specifice Romaniei (in special potentialul eolian si solar), indica faptul ca, pana in anul 2030, costul unui kilogram de hidrogen verde se va situa intre 3,3 si 3,7 euro (echivalentul a 110 - 123 euro/MWh). Este important de mentionat ca peste 65% din acest cost este reprezentat de energia regenerabila necesara pentru producerea hidrogenului (in special hidrogen verde, care va fi majoritar). In consecinta, reducerea costului hidrogenului verde depinde in mod direct de disponibilitatea energiei verzi la un pret cat mai scazut, ceea ce implica dezvoltarea unei industrii a energiei regenerabile competitive.
Un al doilea aspect esential il reprezinta costul emisiilor de carbon. Cu cat acest cost va fi mai ridicat - iar documentele oficiale ale Uniunii Europene recomanda luarea in calcul al unui pret de aproximativ 100 euro/tCO₂ in 2030 - cu atat mai fezabila va deveni productia hidrogenului din punct de vedere economic, incat nu va fi afectata direct de acest cost. In ceea ce priveste provocarile tehnologice, se anticipeaza ca toate tehnologiile de productie a hidrogenului cu emisii reduse - fie prin electroliza, fie prin captarea si stocarea carbonului (CCS) - vor parcurge un proces de scadere a costurilor (atat investitionale, cat si operationale) ca urmare a acumularii de experienta si optimizarii proceselor. Un exemplu relevant este evolutia tehnologiilor fotovoltaice, care au inregistrat in ultimii 10 ani o reducere semnificativa a costurilor CAPEX. Aceste reduceri de cost, combinate cu imbunatatiri tehnologice care vor creste randamentele de productie, vor reprezenta factorul-cheie pentru sporirea eficientei si pentru dezvoltarea pe scara larga a tehnologiilor bazate pe hidrogen cu emisii reduse. A treia categorie de provocari vizeaza dezvoltarea cadrului de reglementare si autorizare pentru aceste tehnologii. Avand in vedere ca hidrogenul este un combustibil cu potential exploziv - la fel ca gazul natural - aceasta zona implica cerinte stricte de siguranta si control. Din acest motiv, reglementarile si procedurile de autorizare ar putea deveni un factor major de intarziere in adoptarea pe scara larga a tehnologiilor bazate pe hidrogen. Prin urmare, este esential ca autoritatile sa acorde prioritate dezvoltarii rapide si eficiente a acestui cadru normativ, pentru a facilita intrarea pe piata si a sustine tranzitia energetica. - Cum pot companiile din domeniul constructiilor sa profite de relansarea tehnologica oferita de hidrogen?
- Cel mai probabil domeniu de dezvoltare este specializarea companiilor din sectorul constructiilor in dobandirea competentelor necesare pentru realizarea instalatiilor speciale asociate noilor tehnologii pe baza de hidrogen: de la productie (in special lucrarile de infrastructura pentru instalarea electrolizoarelor de mare capacitate), la stocare si transport (in mod special prin conducte dedicate). Acest proces implica adoptarea standardelor tehnice si autorizarea companiilor pentru a putea desfasura activitati in aceste tipuri de constructii specializate.
- Considerati ca exista suficiente politici si investitii publice care sa sprijine piata hidrogenului in Romania? Ce ar trebui sa se imbunatateasca?
- Din punctul meu de vedere, desi este frecvent mentionat ca principal obstacol, finantarea nu reprezinta in acest moment cea mai mare provocare. Exista deja programe dedicate care ofera cofinantari prin granturi - precum PNRR, unde o prima runda de proiecte a fost deja inchisa. Mai sunt valabile si mecanismele europene prin care se pot obtine finantari directe pentru acest tip de initiative. In plus, sunt disponibile instrumente financiare precum "green bonds" sau programe de imprumut cu dobanzi preferentiale, care pot sustine dezvoltarea proiectelor bazate pe hidrogen cu emisii reduse. De exemplu, in cadrul finantarilor oferite prin Banca de Hidrogen, sprijinul financiar este acordat in regim concurential, in functie de nivelul subventiei solicitate (de regula, se prioritizeaza proiectele care necesita cel mai mic sprijin financiar per kilogram de hidrogen verde). In acest context, indiferent de mecanismul de finantare, cererea joaca un rol esential. Este foarte probabil ca Romania sa fie nevoita sa adopte politici publice de sprijin, orientate catre domenii-cheie cu potential ridicat de aplicare practica - precum transportul de mare tonaj. Stimularea cererii este motorul dezvoltarii intregii industrii, iar sectorul public poate juca un rol strategic, de exemplu prin stabilirea unor obiective mai ambitioase pentru companiile din domeniul energetic aflate sub control public (companii care, din cate stim, in prezent nu au proiecte sau planuri concrete in aceasta directie), astfel ca aceste entitati ar putea deveni actori-cheie in lansarea pietei de hidrogen in Romania.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia August 2025)
HORVÁTH & PARTNERS: AI va revolutiona procesele de constructie pe santiere
![]() Constantin Pelehra
Functia/Firma: Managing Consultant, Horváth & Partners;
Experienta: este pasionat de aria Advanced Analytics, care utilizeaza algoritmi pentru a recunoaste tipare in seturi mari de date pentru a face predictii sau clasificari si a automatiza inteligent decizii de business; a lucrat in dezvoltarea de solutii de Advanced Analytics pentru companii din diverse industrii.
Investitiile in start-up-uri romanesti de Inteligenta Artificiala (AI) vor ajunge la aproape 50 milioane de euro anual in 2025, potrivit estimarilor Horváth & Partners, unul dintre cei mai importanti jucatori locali si internationali pe piata consultantei in management. In plus, potrivit unui raport Coursera, una dintre cele mai prestigioase platforme de invatare online din lume, Romania a fost clasificata ca fiind competitiva in zona de AI, tara noastra aflandu-se intr-o pozitie buna pentru a sustine si beneficia de pe urma revolutiei AI din punct de vedere al competentelor. Piata fortei de munca va fi, la randul sau, puternic influentata de procesele de robotizare (RPA), AI si intreaga dezvoltare de pe segmentele de digitalizare si e-learning. Din estimarile Horváth & Partners, intre 40% si 50% dintre locurile de munca existente ar putea fi inlocuite de solutii de automatizare, pana in 2030.
In ceea ce priveste sectorul de constructii, acesta are o adoptie mai lenta a noilor tehnologii in comparatie cu celelalte industrii. Totusi, noile tehnologii vor revolutiona si aceasta piata in momentul in care vor fi adoptate la scara larga. - Care sunt tehnologiile noi care se pot utiliza pe santierele de constructii in acest moment?
- Un subdomeniu al Inteligentei Artificiale in care s-a inregistrat un progres mare in ultima perioada este cel de computer vision, care inseamna abilitatea de a interpreta imagini si a recunoaste obiecte si actiuni. Spre exemplu, drone sau roboti se pot misca pe santierul de constructii si prin imaginile pe care le capteaza acestea pot sa ofere mai multe informatii, cum ar fi date in timp real despre stadiul constructiei. De asemenea, dronele pot observa si raporta orice fel de riscuri care apar in procesele de constructie, acestea putand fi corectate imediat. Totodata, mai exista, pe partea de realitate augmentata, posibilitatea de realizare a prototipului constructiei inainte de inceperea lucrarilor si maximizarea din perspectiva sigurantei, a design-ului, a eficientei constructiei etc. Aceste tehnologii se folosesc deja pe santierele de constructii din lume si, daca nu au ajuns inca si in Romania, cu siguranta o vor face in scurt timp.
In decembrie 2019 a fost construita cea mai mare cladire din lume cu un robot de imprimare 3D. Are aproape 10 m inaltime si circa 640 mp suprafata desfasurata. A fost construita intr-un timp record si partea de roboti cu imprimare 3D, care folosesc un amestec similar betonului pentru printarea efectiva a zidurilor, este posibil sa revolutioneze industria constructiilor din perspectiva timpului foarte scurt de executie si, daca va fi adoptata la scara larga, din perspectiva costului foarte redus pe care ar putea sa il aiba pentru constructia unei locuinte, cel putin pentru locuinte cu niveluri joase. - Ce impedimente sunt in adoptarea noilor tehnologii in sectorul de constructii?
- La nivel global, industria de constructii are o adoptie mai lenta fata de alte industrii. Sunt alte probleme care preseaza piata constructiilor, dar conteaza foarte mult si faptul ca este nevoie de investitii substantiale atat in tehnologii AI, cat si in echipe care sa inteleaga conceptul de AI si aplicatiile lui in constructii. Aceste investitii in echipe sunt necesare inainte de investitiile propriu-zise in tehnologii.
Productivitatea este esentiala in constructii. Exista deja mai multe prototipuri de roboti inteligenti care pot sa lucreze in mod autonom. Recent, a fost dezvoltat un prototip de robot care poate sa construiasca toate zidurile din caramida pentru o casa de 150 mp in 33 de ore. Productivitatea poate sa creasca drastic. In general, acum prototipurile merg in directia in care robotii ajuta oamenii sau augmenteaza productivitatea oamenilor. Aceasta este directia. In mod cert, odata ce o sa fie trecut pragul acesta de adoptie, va fi o revolutie si in constructii. - Cand estimati ca s-ar putea intampla acest lucru?
- Faza aceasta de early adopters, in care se testeaza prototipurile printre initiatorii din domeniul constructiilor, va mai dura o perioada, poate 3-4 ani. Din 2023-2024, ar putea incepe adoptarea in masa a solutiilor de AI in zona de constructii. Investitiile vor fi mai mari decat in alte domenii, deoarece in aceasta zona va fi nevoie si de platforma robotica fizica care sa sustina AI, in sensul in care tot timpul santierul se muta, este nevoie de mutarea robotilor si inteligenta artificiala a robotilor urmareste tot ce se intampla in santier. Orice componenta hardware complexa este foarte costisitoare. In alte industrii, precum cea bancara, inteligenta artificiala este urmatorul pas de automatizare inteligenta a proceselor, dupa realizarea investitiilor in platforme de date si de management al datelor care in mare parte s-au realizat deja.
- Cum credeti ca se va face trecerea la noile tehnologii?
- Trecerea va fi treptata, cu siguranta. O sa existe o diferenta foarte mare intre cei care initiaza adoptarea de inteligenta artificiala si cei care vor ramane in urma, din toate perspectivele. Cea mai importanta este partea de productivitate. Trecerea se va realiza treptat, prin investitii substantiale. Si investitiile nu vor fi atat in capitalul fix, cat in capitalul uman. Pe partea de capital uman va fi nevoie de o sporire a tot ceea ce inseamna invatare pentru munca din constructii. Si aici vor exista joburi noi, care vor fi date in mare parte de interactiunea dintre om si robotul inteligent. Dar nivelul de complexitate o sa creasca. Este posibil sa fie si un impact asupra numarului de joburi.
- Care sunt avantajele si dezavantajele early adopters?
- Avantajul principal va fi posibilitatea de consolidare a pozitiei pe piata. Si daca early adopters nimeresc cum trebuie investitiile, acestia vor avea un avans mare in ceea ce priveste cresterea productivitatii si imbunatatirea calitatii. Dezavantajul ramane pe partea de risc al investitiei. Aplicatiile tehnologiilor AI din domeniul constructiilor inca raman de testat si de dovedit. Si, fata de alte industrii valoarea lor este semnificativ mai mare, deci este posibil ca unii sa nu reuseasca sa implementeze in mod corespunzator solutiile, si atunci sa existe un risc de castig diminuat din cauza investitiilor initiale. Intotdeauna exista un dezavantaj al early adopters, in orice industrie, pentru ca pe masura ce tehnologia este adoptata la scara mai larga, ea devine mai ieftina. Atunci va exista un cost pe care early adopters vor trebui sa il plateasca, si intrebarea este daca vor reusi sa il recupereze din cresterile de productivitate, imbunatatirea calitatii si consolidarea pozitiei pe piata.
- In ce fel se realizeaza transformarea AI a unei companii? Ce pasi trebuie urmati?
- In calitate de consultant in management, Horváth & Partners ofera o gama larga de servicii de consultanta in domeniul performantei la nivel de companie si optimizarea performantei organizatiilor private si publice: de la management strategic si inovatie, managementul proceselor si organizare, pana la controlling, managementul operatiunilor si achizitiilor, traininguri, consultanta in vanzari si IT. Principiul de consultanta al Horváth & Partners se bazeaza pe o cooperare intensiva, in parteneriat si orientata pe solutii, alaturi de clienti. Asistam companiile pe parcursul intregului proces de transformare, de la elaborarea conceptelor strategice, pana la implementarea si ancorarea acestora in cadrul companiei.
Abordarea noastra cuprinde doua faze principale: evaluarea si prioritizarea cazurilor de utilizare, respectiv implementarea acestora. In prima faza identificam cazurile de utilizare si analizam interdependentele analitice, dupa care evaluam si prioritizam cazurile de utilizare in termeni de fezabilitate si beneficii. A doua etapa presupune implementarea efectiva si treptata a cazurilor de utilizare corelate si evaluate, cu divizarea flexibila a activitatii. (articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Martie/Aprilie 2020)
|